AstrobiologieEste Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.

 

 

Înţelegerea, deşi doar parţială, a modului în care a apărut viaţa de Pământ oferă posibilitatea analizării ipotezei că şi pe alte corpuri cereşti există condiţiile naturale care să susţină viaţa. S-a născut astfel o nouă ştiinţă la graniţa dintre astronomie şi biologie: astrobiologia. Căutarea vieţii extraterestre se duce pe două fronturi: pe de o parte în propriul nostru sistem solar, iar pe de alta cautând planete extrasolare, din alte sisteme solare. Haideţi să le explorăm mai în detaliu.

 

Cum ar ’’arăta’’ viaţa dacă ar exista pe alte corpuri cereşti?

Răspunsul pare evident: ar fi exact ca pe Pământ. Sursa energiei vieţii ar fi energia venită de la Soare sub formă de lumină, pe care unele organisme vii o transformă în substanţe organice complexe de tip zaharuri şi oxigen (denumim acest tip de organisme ’’plante”). Apoi, alte tipuri de organisme pot trăi independent de lumina soarelui, atât timp cât au la dispoziţie pentru hrană acele zaharuri şi oxigen produse de plante (denumim acest tip de organisme ’’animale”). De la plante şi de la animale ştim că acel corp ceresc ar trebui să aibă o temperatură potrivită pentru că apa să existe în stare lichidă.


Căutând viaţă extraterestră în alte sisteme solare

În primul rând am căuta planete care să se învârtă în jurul altor stele din galaxia noastră. Am măsura distanta planetei faţă de steaua ei şi am determina câtă energie emite acea stea sub formă de lumină. Din aceste două lucruri am stabili care este temperatura medie a planetei. Dacă este potrivită pentru ca apa de pe planetă, dacă există, să fie lichidă, atunci suntem pe drumul cel bun şi trecem la etapa următoare: căutăm să determinăm care este compoziţia atmosferei acelei planete. Dacă are oxigen, putem spune: bingo! – căci şansa de a exista viaţă complexă pe acea planetă este foarte foarte mare. De ce? Pentru că oxigenul este foarte reactiv şi de aceea se combină foarte uşor cu tot felul de substanţe - sunteţi familiarizaţi cu rugina (oxid de fier), nisipul (oxid de siliciu), cristale de diferite tipuri (oxizi de diferite metale), dar şi gaze emise de combinate chimice (oxizi de carbon, sulf, azot sau fosfor). Oxigenul este produs pe Pământ tocmai de plante. El nu exista la început pe Pământ decâ poate în cantităţi neglijabile. Dacă plantele ar dispărea, ar dispărea şi animalele şi apoi, în timp, ar dispărea şi oxigenul din atmosferă, combinându-se cu alte substanţe chimice. Aşadar, dacă găsim o planetă care are în compoziţia ei oxigen, atunci am şti aproape sigur că planeta găzduieşte nu doar viaţă, ci chiar forme complexe de viaţă: adică organisme multicelulare.



 

Unde a ajuns omenirea în căutarea planetelor extrasolare?

În anul 1995 a fost descoperită prima planetă extrasolară. În cei 15 ani care au trecut, s-au descoperit peste 400 de astfel de planete ce se învârt în jurul altor stele din galaxia noastră. De obicei, planetele descoperite sunt foarte mari ca dimensiuni şi masă, de tipul planetei Jupiter din sistemul nostru solar. Astfel de planete sunt gazoase şi foarte fierbinţi, deci nu există şansa să permită existenţa vieţii. Scopul este de a descoperi planete solide, mai mici, asemenea Pământului, însă acestea sunt mai greu de observat. Tocmai de aceea Agenţia Spaţială Europeană a lansat anul trecut o sondă spaţială de mare precizie, denumită Kepler, care caută planete extrasolare de tipul Pământului: mici, solide, aproape de steaua lor, pentru că apa să fie în stare lichidă. În atmosferele planetelor deja descoperite de Kepler s-a descoperit apă, dioxid de carbon. Dar pe absolut nici una dintre ale nu s-a descoperit încă oxigen. Însă misiunea sondei Kepler este abia la început. Să urmărim aşadar cu atenţie evoluţia sa.


Căutând viaţă extraterestră în sistemul nostru solar


Cel de-al doilea front al căutării vieţii extraterestre se află exact în sistemul nostru. Oamenii de ştiinţă cred că, asemenea Pământului, şi planeta Marte a avut condiţii propice vieţii la începuturile sistemului solar, acum cam 4 miliarde de ani. Au existat forme simple de viaţă pe Marte şi apoi viaţa a dispărut? Sau poate mai există şi astăzi forme de viaţă primitive pe Marte? Sunt întrebări la care, poate, răspunsurile vor veni în următoarele decenii, când noi sonde spaţiale tot mai precise vor orbita în jurul lui Marte, sau rovere tot mai autonome se vor deplasa pe suprafaţa acestei planete, colectând probe de sol.

Dar dacă Marte pare să aibă şanse de a fi avut în trecut condiţii propice găzduirii vieţii, satelitul Europa al planetei Jupiter are chiar şi astăzi astfel de condiţii. De dimensiunile Lunii noastre, Europa are un imens ocean de apă lichidă, acoperită cu un strat mare de gheaţă. Şi, după cum se ştie, în anii 1970 cercetătorii au descoperit pe Terra forme de viaţă care trăiesc pe fundul oceanelor, fără lumina Soarelui, luându-şi energia din cea termică venită din adâncul planetei şi, mai mult, organisme unicelulare ce pot trăi în aceste condiţii chiar şi fără oxigen. Astfel de organisme ar putea exista aşadar pe fundul oceanului lichid de pe Europa. În plus, simulări teoretice din ultimii ani sugerează că s-ar putea chiar să existe oxigen în acest ocean, oxigen rezultat din ruperea moleculeleor de apă din gheaţă în oxigen şi hidrogen sub impactul cu radiaţiile cosmice din spaţiu. Dacă este aşa, atunci pe fundul oceanului de pe Europa ar putea exista chiar organisme complexe, multicelulare şi întregi lanţuri trofice. Agenţiile spaţiale ale marilor ţări plănuiesc ca, în următorul deceniu, să desfăşoare misiuni de studiu mai detaliat al Europei, urmate de călătoria (de 6 ani) până la acest satelit.

Există viaţă extraterestră? Vom afla curând, sperăm, căci căutările oamenilor de ştiinţă continuă!

Articol scris în 2010.


Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro