În acest articol voi încerca să răspund la o întrebare dificilă şi totodată interesantă. Este constanta structurii fine într-adevăr o constantă? Poate. Probabil că da. Astăzi am să vă spun un secret. Mai mult de 90% din informaţiile ştiinţifice de ultimă oră pe care le citiţi în cadrul rubricilor de ştiri sunt greşite. Se face mare caz atunci când cineva anunţă că are o teorie care ar putea răsturna teoriile lui Einstein sau mecanica cuantică, dar se lasă o tăcere absolută atunci când se dovedeşte că acea teorie nu face predicţii sau, mai rău, s-a dovedit deja greşită pe baza a ceea ce ştim în prezent.
- Detalii
- de: Dr. Dave Goldberg
- Fizică
Imaginea prezintă o gaură de vierme ce conectează două găuri negre.
Credit: Alan Stonebraker/American Physical Society.
Inseparabilitatea cuantică (quantum entanglement), un fenomen uimitor al mecanicii cuantice pe care Albert Einstein l-a descris ca fiind o „acţiune ciudată la distanţă", ar putea fi chiar mai ciudată decât Einstein şi-a imaginat.
Fizicienii de la University of Washington şi Stony Brook University din New York cred că fenomenul ar putea fi intrinsec legat de cel al găurilor de vierme care reprezintă caracteristici ipotetice ale spaţiului-timp care în literatura populară de science-fiction pot oferi o scurtătură mult mai rapidă decât în cazul deplasării cu viteza luminii între două locuri aflate de-o parte şi de alta a universului.
- Detalii
- de: Vince Stricherz
- Fizică
Pentru a înţelege motivul, este important să ştim de ce ameţim de la bun început. Ameţeala este controlată de sistemul vestibular din partea superioară a urechii interne. În interiorul sistemului vestibular, există trei canale care conţin un lichid numit endolimfă, precum şi neuroni senzitivi, care arată cam ca nişte perişori.
- Detalii
- de: Emily Upton
- Fizică
Fizicienii se numără printre cei mai simpatici, dar şi cei mai leneşi oameni din lume şi ca atare nu le place să-şi petreacă prea mult timp muncind. În efortul lor de a optimiza ecuaţiile pe care le folosesc ei utilizează „unităţi naturale". Ideea din spatele unităţilor naturale este de a minimiza numărul de constante fizice pe care le utilizează.
- Detalii
- de: AskaPhysicist
- Mecanica cuantică
În fiecare zi, oamenii de ştiinţă fac descoperiri care schimbă modul în care trăim. Dar, uneori, doar uneori, rezultatele obţinute sunt atât de extraordinare sau de neaşteptate, încât pur şi simplu nu ştim ce să facem cu ele. În cele ce urmează puteţi regăsi cinci dintre cele mai enigmatice astfel de rezultate.
- Detalii
- de: Jamie Condliffe
- Fizică
Dacă am călători în jurul universului ne-am întoarce de unde am plecat? Este universul plat, sferic sau în formă de şa? Şi ce înseamnă într-adevăr toate aceste lucruri? Trăim într-un univers Pac-Man sau într-unul infinit? Astăzi voi încerca să răspund la aceste întrebări.
- Detalii
- de: Dr. Dave Goldberg
- Fizică
Materia întunecată este cea mai bună explicaţie pe care o avem pentru faptul că galaxiile îşi păstrează forma şi stabilitatea chiar şi atunci când acestea nu par suficient de masive pentru a exercita o atracţie gravitaţională suficient de mare. În prezent, o teorie alternativă, care a fost în mare măsură respinsă până acum, este susţinută de mai multe dovezi şi în acest fel ipoteza existenţei materiei întunecate este pusă sub semnul întrebării.
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Fizică
În ultimele zile mass-media a relatat declaraţiile recente ale lui Stephen Hawking cum că găurile negre, un mister atât al ştiinţei, cât şi al domeniului science-fiction, nu există. Astfel de declaraţii produc agitaţie în rândul mediilor de informare şi rubricile de comentarii ale acestora degenerează rapid în discuţii satirice despre faptul că nu ar trebui să credem mai nimic din ceea ce ne spun oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- de: Geraint Lewis, The Conversation
- Fizică
Prima privire fugară a umanităţii asupra celor mai mari adâncimi din ocean a părut cu adevărat dezamăgitoare. Un mic echipaj a lucrat timp de doi ani pentru a pregăti Trieste - unul din cele numai două submersibile din lume, la acea vreme - pentru plonjonul de 11 mii de metri adâncime, până la fundul groapei Marianelor.
- Detalii
- de: Glennda Chui
- Fizică
Ar fi fizica „mult mai interesantă" dacă bosonul Higgs nu ar fi fost găsit? Stephen Hawking aşa crede. El a făcut această afirmaţie îndrăzneaţă, probabil cu ceva reţinere, la deschiderea unei noi expoziţii din cadrul Science Museum din Londra care sărbătoreşte fizica particulelor.
- Detalii
- de: Andrew Steele, The Conversation
- Fizică
În acest articol foarte special vom afla care este povestea adevărată cu privire la soarta particulelor şi antiparticulelor aflate în situaţia de a înfrunta atracţia gravitaţională a unei găuri negre. Este o poveste despre trădare, fluctuaţii cuantice şi o eventuală evaporare.
- Detalii
- de: Dr. Dave Goldberg
- Fizică
Albert Einstein era foarte tulburat de ideea că Universul manifestă un caracter aleatoriu intrinsec. El avea o neîncredere profundă în mecanica cuantică, setul de reguli care descriu cum se comportă particulele - aparent la întâmplare - la cea mai mică scară. Într-o scrisoare din 1926 pe această temă către colegul lui fizician Max Born, Einstein a scris într-un protest devenit faimos "Dumnezeu nu joacă zaruri".
- Detalii
- de: Sarah Charley
- Fizică
Când oamenii de ştiinţă vorbesc celorlalţi despre fizica particulelor, ei discută despre cele mai mici cărămizi ale materiei: ceea ce obţii când divizezi celulele şi moleculele în bucăţi din ce în ce mai mici, până când nu le mai poţi divide deloc.
- Detalii
- de: Kathryn Jepsen
- Fizică
Astronomii din cadrul UC Berkeley şi University of Hawaii au analizat datele obţinute de misiunea Kepler în cei patru ani de activitate ai acesteia în scopul căutării exoplanetelor de dimensiunea Pământului care se află în zona locuibilă din jurul stelelor similare Soarelui şi apoi au verificat, în mod riguros, cât de multe planete nu au fost incluse în studiul lor.
- Detalii
- de: Phys.org
- Fizică
În cadrul acestui articol vom vorbi despre condiţiile în care s-ar putea realiza o călătorie virtuală în timp. Cu această ocazie vom încerca să răspundem următoarei întrebări: „Ce ne împiedică să putem călători în timp? Este adevărat că noi putem călători doar în viitor (ca urmare a unei deplasări relativiste, de exemplu) sau este posibil să călătorim în trecut, atunci când vom descoperi cum se poate realiza asta?"
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Fizică
