Ești atât de priceput pe cât te crezi? Cât de bun ești la gestionarea banilor? Dar la recunoașterea emoțiilor? Cât de sănătos ești în comparație cu alte persoane pe care le cunoști? Ești mai bun decât media la gramatică?

Cunoașterea competențelor proprii și cum se raportează acestea la ceilalți e mai mult decât o creștere a stimei de sine. Ne ajută să înțelegem când ne putem baza pe deciziile sau instinctul propriu și când trebuie să cerem un sfat.

Dar cercetările din domeniul psihologiei sugerează că nu suntem foarte buni în a ne autoevalua în mod corect. De fapt, deseori ne supraestimăm abilitățile. Cercetătorii au numit acest fenomen efectul Dunning-Kruger.


Acest efect explică de ce peste 100 de studii au arătat că oamenii manifestă o superioritate iluzorie. Ne apreciem mai sus decât ceilalți la un nivel ce încalcă legile matematicii.

Când inginerii software din două companii și-au evaluat performanța, 32% dintre cei din prima companie și 42% de la cealaltă s-au evaluat ca fiind cei mai buni 5% dintre angajați. În alt studiu, 88% dintre șoferii americani s-au descris ca având abilități de șofer peste medie.

Acestea nu sunt descoperiri izolate. În medie, oamenii tind să se evalueze mai bine decât majoritatea în discipline variind de la sănătate, leadership, etică și altele. Ce e interesant e faptul că cei cu cele mai slabe abilități sunt cei care, cel mai probabil, își supraestimează abilitățile. Oamenii cu abilități scăzute la logică, gramatică, cunoștințe financiare, matematică, inteligență emoțională, conducerea unor experimente medicale și șah tind să își evalueze competențele aproape la fel de pozitiv precum experții.

Cine e deci cel mai vulnerabil la această deziluzie? Din nefericire toți, deoarece cu toții avem zone de incompetență pe care nu le cunoaștem. Dar de ce?

Când au descris pentru prima oară în 1999 acest efect, psihologii Dunning și Kruger au demonstrat că cei care duc lipsă de anumite cunoștințe și abilități sunt afectați de un dublu efect. În primul rând fac greșeli și iau decizii neinspirate. Dar aceleași lacune în cunoștințe îi împiedică să își observe erorile. În alte cuvinte, celor nepricepuți le lipsește experiența necesară pentru a identifica faptul că nu se pricep.

De exemplu, când cercetătorii au studiat participanții într-un turneu de dezbateri, ultimele 25% din echipele din rundele preliminare au pierdut aproape patru din cele cinci meciuri. Dar au crezut că vor câștiga în 60% din cazuri. Fără o înțelegere bună a regulilor de dezbatere, studenții nu și-au putut da seama cum și cât de des erau distruse argumentele lor.

Efectul Dunning-Kruger nu reprezintă mândria ce ne împiedică să ne vedem slăbiciunile. Oamenii își recunosc neajunsurile odată ce le pot identifica. Într-un alt studiu, elevii care au obținut inițial un scor mic la un test de logică și apoi li s-a predat un curs de logică au fost înclinați să-și evalueze performanța inițială ca groaznică.

Probabil din acestă cauză oamenii cu o experiență sau expertiză moderată au de cele mai multe ori o încredere mai mică în abilitățile proprii. Știu destule încât să fie în măsură să recunoască faptul că nu știu multe lucruri. Însă experții tind să fie conștienți de cunoștințele vaste pe care le posedă. Dar deseori ei fac o altă greșeală: experții presupun că și ceilalți au aceleași cunoștințe.

Rezultatul e că oamenii, indiferent dacă sunt stupizi sau foarte pricepuți, sunt deseori prinși într-o bulă a percepției de sine greșite. Când nu se pricep, nu își pot observa propriile defecte. Când sunt excepțional de competenți, nu înțeleg cât de neobișnuită e abilitatea lor.


Deci, dacă efectul Dunning-Kruger nu poate fi observat de cei pe care îi afectează, ce poți face pentru a afla cât de bun ești la diverse lucruri?
1. În primul rând, cere părerea altor oameni și ia-le în considerare, chiar dacă sunt greu de ascultat.
2. Apoi, și cel mai important, continuă să înveți. Cu cât știi mai multe, cu atât e mai puțin probabil să ai lacune invizibile în abilitatea ta. Probabil totul se reduce la acest vechi proverb: când te cerți cu un prost, în primul rând asigură-te că nu face și el același lucru.

 

 

Textul articolului reprezintă transcrierea asociată videoclipului. Traducere: Mirel-Gabriel Alexa; corectura: Bianca-Ioanidia Mirea.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!