Astrobiologul NASA Richard B. Hoover a făcut public faptul că ar fi găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1.
Cercetătorul amintit afirmă că, în urma analizei la microscopul electronic a unor bucăţi din meteoriţi clasa Cl1, care nu sunt mai mulţi de 10 pe Terra, a descoperit forme de viaţă, bacterii fosilizate.
Dacă această descoperire, faţă de care mulţi oameni de ştiinţă şi-au manifestat rezerve, se va dovedi reală, ar reprezenta un sprijin foarte important pentru teoria conform căreia viaţa pe Pământ are origine extraterestră.
Credit: parasky.deviantart.com/
Disponibil sub licenţa CC
Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, actualmente lucrând în Italia la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, a scris recent un articol pe acest subiect în Evenimentul Zilei, pe care-l puteţi citi integral aici, articol care reprezintă şi sursa informaţiilor prezentate mai sus.
Compania Lenovo a dezvăluit recent ultimele sale laptopuri ThinkPad din seria T, despre care afirmă că sunt caracterizate printr-o viaţă a bateriei foarte lungă. Denumirile celor trei produse sunt Lenovo ThinkPad T420s, T420 and T520, care folosesc procesoare Intel Core i3, i5 şi i7.
Display-ul are două dimensiuni, de 14-inch (1366 x 768 or 1600 x 900) ori 15.6-inch (1366 x 768 or 1600 x 900 or 1920 x 1080). De asemenea, computerul este echipat cu USB 2.0, eSATA, precum şi, optţional, WiMAX, EVDO ori HSPA.
În acest material video puteţi urmări o explicaţie pe tema bosonului Higgs, o particulă elementară - deocamdată ipotetică - dar care, dacă s-ar dovedi reală, ar asigura mecanismul prin care particulele îşi obţin masa, iar dacă se va dovedi doar un construct fără corespondent în realitatea fizică, va duce la necesitatea reconsiderării legităţilor pe baza cărora explicăm în prezent universul la scară microscopică.
O explicaţie video de Adrian Buzatu
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Pentru cei care nu au observat micul buton albastru din panoul de elemente din partea dreaptă a site-ului nostru, îi anunţăm pe această cale că ieri am deschis FORUMUL SCIENTIA. Îl puteţi accesa la adresa forum.scientia.ro, ori executând clic pe butonul de mai jos:
Cum a apărut acest forum? După cum veţi putea observa, forumul nu este unul nou, ci dimpotrivă, unul extrem de bine populat şi cu informaţii bine documentate şi de mare valoare. Cum nu se putea naşte populat cu aşa multă informaţie, există şi o explicaţie: forumul ŞtiinţaAzi a devenit forumul Scientia. Această absorbţie a forumului ŞtiinţaAzi s-a făcut la propunerea lui Adrian Buzatu, deţinătorul site-ului ŞtiinţaAzi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În curând Google va implementa o schimbare majoră în politica sa de ierarhizare a site-urilor în lista de rezultate a motorului de căutare cu acelaşi nume: va penaliza site-urile considerate "ferme de conţinut", adică acele site-uri care sunt construite prin adăugarea de conţinut de pe alte site-uri. Şi pe Internetul românesc sunt deja sute de site-uri de acest fel, construite prin furtul conţinutului de pe alte site-uri.
Schimbarea va afecta aproximativ 12% dintre interogări pentru Statele Unite. Este de presupus că şi pentru România procentul va fi cel puţin la fel de mare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.
De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.
Ce este astroturfingul?
Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.
Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb
Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.
De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Ştiaţi că putem detecta cinci gusturi de bază? Patru sunt foarte familiare: gustul dulce, acru, amar şi sărat. Al cincilea e mai familiar în Asia şi mai puţin în Vest, se numeşte Umami şi e gustul glutamatului monosodic. Despre multe alte curiozităţi, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Raul Sandu
Autocontrolul ne opreşte de la a mânca o cutie de ciocolată pe zi, de la a bea 1 litru de vin şi de la a cheltui toţi banii în prima zi de salariu. Pe unii cel puţin... Conform unui studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, autocontrolul face diferenţa între o slujbă bună şi puşcărie.
Ceilalţi factori determinanţi ai succesului în viaţă sunt: coeficientul de inteligentă (IQ-ul) şi statusul social. Dar aceşti doi factori sunt dificil, dacă nu imposibil, de influenţat. Unde se poate lucra este tocmai autocontrolul. Copiii cu un slab autocontrol sunt de trei ori mai susceptibili de a avea cazier decât ceilalţi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cei mai mulţi dintre d-voastră aţi auzit de efectul placebo. Pentru cei care nu sunt siguri, amintim că este vorba vorba despre efectul benefic (ori nociv) pe care o substanţă (ori o metodă medicală) o are asupra stării de sănătate ori asupra modului în care se simte o persoană, deşi nu există niciun element activ al respectivei substanţe ori metode.
Pentru mai multe detalii despre efectul placebo, citiţi şi articolele noastre mai vechi:
Întrebări esenţiale - ce nu ştim încă (2)
Puterile nebănuite ale efectului nocebo
Efectul Placebo urmărit în acţiune în zona coloanei vertebrale.
În videoclipul de mai jos puteţi viziona o scurtă introducere în subiect, la obiect şi, credem noi, lămuritoare, realizată de Daniel Keogh, despre efectul placebo şi despre curioasa natură a minţii umane. Videoclipul este în limba engleză, dar imaginile sunt grăitoare de cele mai multe ori.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Urmăriţi filmuleţul de mai jos. Despre un perpetuum mobile nu prea poate fi vorba, căci filmarea pare reală. Iar ştiinţa nu permite existenţa unor asemenea maşinării. Ar mai rămâne varianta iluziei optice, dar în acest caz se naşte întrebarea: care să fie trucul? Aşteptăm opiniile dumneavoastră...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Pornind de la o întrebare pusă în secţiunea Q&A a site-ului nostru, care se referea la diferenţe de IQ între diversele rase ale omenirii, am făcut ceva cercetare în domeniu şi am dat de o carte interesantă (Viruşi, arme şi oţel de Jared Diamond) şi câteva idei atractive.
În cartea amintită, în partea de început, autorul enunţă două idei care ar justifica de ce papuaşii (din Noua Guinee) ar mai deştepţi decât occidentalii. Iată care sunt acestea:
1. Indivizii inteligenţi sunt favorizaţi sub aspectul reproducerii în societatea tradiţională, a papuaşilor
Europenii au trăit pentru mii de ani în societăţi aglomerate, iar aceste societăţi au fost lovite de epidemii necruţătoare. Cei care au rezistat flagelurilor, şi-au transmis genele progeniturilor. Cei care se reproduc astăzi în societatea occidentală nu sunt cei mai inteligenţi, ci cei mai rezistenţi la boli. În schimb, în societatea papuaşilor, unde mortalitatea are drept cauze principale crimele, războaiele ori dificultăţile în procurarea hranei, inteligenţa indivizilor poate fi hotărâtoare în ceea ce priveşte supravieţuirea şi posibilităţile de reproducere.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ayumu este un cimpanzeu născut în anul 2000 şi care trăieşte în prezent la Institutul pentru Cercetarea Primatelor de la Universitatea din Kyoto. Fiu al lui Ai, a fost încă din copilărie unul din subiecţii care au participat la aşa-numitul proiect Ai, un studiu aflat încă în desfăşurare care şi-a propus înţelegerea mecanismelor cognitive la cimpanzei. Ayumu a participat într-o serie de activităţi de memorare pe termen scurt a diverşi stimuli vizuali prezentaţi pe un display de tip touchscreen, iar performanţele sale au fost superioare celor obţinute de studenţi care au beneficiat de o pregătire prealabilă, ceea ce a condus la ideea că memoria eidetică a acestor primate este superioară celei a persoanelor adulte. Puteţi vedea o parte din povestea vieţii lui Ayumu urmărind videoclipul de mai jos. Am indicat mai jos şi câteva link-uri spre articole despre performanţele lui Ayumu:
Chimp smater than humans in memory test
Video -- Chimp outsmarts humans
Am aflat despre acest experiment din ultimul număr al revistei Scientific American Mind, ediţia în limba română. Sursa articolului este Wikipedia.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În videoclipul de mai jos puteţi observa două benzi, notate A şi B, care sunt aşezate una lângă cealaltă, schimbându-se ordinea. Iniţial banda B pare mai mare, pentru ca după ce aceasta este aşezată deasupra bandei A să pară mai mică. Unde este misterul? Totul este în creierul nostru...
Dacă nu credeţi că ceea ce este în film este real, puteţi lua de aici benzile, le puteţi tăia şi puteţi verifica de unul singur că nu este nicio şmecherie la mijloc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iluzia optică prezentă în imaginea de mai jos este, în opinia noastră, superbă. După cum uşor vă puteţi da seama, modul în care cei doi săteni sunt aşezaţi în stânga şi în dreapta pasajului, creează iluzia prezenţei unei figuri de mari dimensiuni care ocupă intrarea în pasaj.
Imaginea ilustrează un pasaj din satul Ticino din Elveţia, care este situat în sudul ţării şi unde se vorbeşte exclusiv limba italiană.
Probabil că această iluzie este una printre puţinele unde ambele motive sunt la fel de puternice pentru creierul nostru, putând trece cu uşurinţă de la imaginea în care-i vedem pe cei doi săteni la imaginea unde vedem figura impunătoare o persoanei cu chelie, prezentată din profil.
Cum vi se pare?
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice. Desigur, motorul de căutare implementat pe site-ul nostru vă poate da o mână de ajutor în cazul în care sunteţi grăbiţi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.