Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Doi cercetători cu multă imaginaţie au lansat ideea conform căreia la periferia sistemului nostru solar – în locul aşa-numitei planete X – s-ar putea afla o gaură neagră primordială, cu masa de circa 10 ori mai mare decât a planetei noastre.

Încă din 2016 se vorbeşte despre descoperirea indirectă a unei noi planete în sistemul solar – aşa-numita planeta X, a noua planetă din sistemul solar, după ce Pluto a fost redusă la nivelul de planetă pitică. Nimeni însă nu a reuşit să identifice în mod direct această planetă şi este uşor de înţeles motivul: dacă există, s-ar afla la o distanţă de Soare de 300 de ori mai mare decât Pământul, adică la circa 45 de miliarde de kilometri! Niciun telescop nu are capacitatea de a observa o planetă situată la această distanţă.

"Descoperirea" planetei X – contestată de unii – s-a bazat pe observaţia că ar exista o perturbaţie a traiectoriilor unor obiecte de la periferia sistemului solar, mai precis asteroizii din Centura Kuiper. Unii dintre aceştia au o orbită excentrică şi înclinată, ceea ce ar putea fi explicat de atracţia gravitaţională exercitată de Planeta X.

 


Centura Kuiper este o regiune a sistemului solar similară centurii de asteroizi, însă mult mai mare ca dimensiuni şi cuprinzând mult mai multe corpuri. Centura Kuiper este cuprinsă între 30 şi 50 UA (UA - unitatea astronomică, distanţa de la Soare la Pământ). Forma reală este de fapt de tor, nu de inel subţire.
În imagine: corpurile cunoscute din Centura Kuiper, dincolo de orbita lui Neptun.
Credit: wikipedia.org

 

Iată însă că doi cercetători cu multă imaginaţie au făcut o propunere extrem de interesantă: nu este vorba despre o planetă, ci despre o gaură neagră primordială.

Cei doi, Jakub Scholtz de la Durham University şi James Unwin de la Chicago University, au publicat un articol pe arXiv (care însă, se pare, nu a fost încă trimis la o revistă peer-reviewed) în care susţin că efectele observate ar putea foarte bine să fie explicate de prezenţa unei găuri negre cu masa în jur de 10 ori cea a planetei noastre, situată la distanţă de 45 de miliarde de kilometri faţă de Soare. Acest gen de găuri negre, dacă există, au o masă mult prea redusă ca să fi luat naştere în urma colapsului gravitaţional generat atunci când o stea masivă moare. Trebuie deci să fie găuri negre primordiale, adică găuri negre care au luat naştere imediat după Big Bang, când densitatea materiei era atât de mare, încât fluctuaţiile acesteia ar fi putut da naştere la multe găuri negre cu mase relativ mici. Deocamdată nu avem nicio dovadă că astfel de găuri negre ar exista; din punct de vedere teoretic însă, în anumite situaţii, s-ar fi putut forma mai multe sau mai puţine găuri negre, când universul nostru era foarte tânăr.

Cât de mare ar fi această gaură neagră? Cam cât o minge de bowling! Adică ar avea un diametru de circa 20 de centimetri.

Dacă descoperirea unei planete este extrem de dificilă – cea a unei găuri negre atât de mici este aproape imposibilă. Totuşi, există speranţe de a o descoperi – în mod indirect – prin efecte gravitaţionale prezise de teoria relativităţii generale a lui Einstein. O astfel de gaura neagră ar atrage în jurul ei o cantitate mare de materie întunecată, generând deformări ale structurii spaţiu-timpului care s-ar putea vedea cu telescoape care măsoară efectul de lentilă gravitaţională asupra luminii stelelor îndepărtate. Ba mai mult, semnale ale existenţei unei găuri negre la periferia sistemului solar ar putea fi descoperite şi prin măsurători de raze X şi raze gama, ţinând cont de faptul că materia care cade într-o gaură neagră emite astfel de radiaţii.

Sistemul solar ar putea deci conţine un obiect extrem de exotic, o gaură neagră! Aceasta s-ar fi format imediat după Big Bang: multe astfel de găuri negre, cu mase mai mici sau mai mari decât planeta noastră, ar putea exista în univers, însă până în prezent niciuna nu a fost descoperită.

Să fie oare Planeta X, de fapt, o astfel de gaura neagră? Nu ne rămâne decât să aşteptăm eventualele dovezi ale existenţei acesteia sau, dimpotrivă, ale existenţei unei planete, aşa cum s-a presupus de către anumiţi astronomi. Poate că însă nici una dintre acestea nu există, iar asteroizii din faşă Kuiper au traiectorii ciudate din alte motive, încă nedescoperite.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!