Cum se mişcă mulţimile? Există vreo metodă pentru a înţelege acest fenomen? Un grup de cercetători de la Universitatea din Lyon, în colaborare cu cercetători americani de la Universitatea Stanford, au prezentat rezultatele unui studiu în care mişcarea mulţimii participanţilor la maratonul de la Chicago a fost descrisă cu acelaşi tip de ecuaţii care descriu dinamica unui fluid.


Atunci când se adună un număr foarte mare de oameni într-un spaţiu limitat, în condiţii de instaurare a unei stări de panică, pot avea loc adevărate tragedii.

Reamintim tragedia din 2015 de la Mecca când 717 de pelerini au murit, călcându-se în picioare, şi peste 1000 au fost răniţi. Nu este singura tragedie de acest gen; de mai multe ori pe an citim în ziare că în diverse locuri din lume, pe timpul unor evenimente publice, concerte, spectacole, meciuri de fotbal sau demonstraţii - oameni speriaţi se calcă în picioare, iar în urmă rămân morţi sau răniţi.

Se poate oare descrie matematic modul în care o mulţime se mişcă? Există o ecuaţie care să îi ajute pe cei care plănuiesc evenimente la care participă mulţi oameni să organizeze cât mai bine şi în siguranţă desfăşurarea acestora?

Mai multe studii în trecut au încercat să modeleze mişcarea unei mulţimi pornind de la mişcările individuale – au modelat modul în care se mişcă o persoană, după care au încercat să simuleze rezultatul a ceea ce se întâmplă atunci când se adună mulţi oameni. La baza acestui studiu era un studiu similar efectuat asupra animalelor, adică păsări sau peşti care se pot aduna în grupuri foarte mari. Un banc de peşti, de exemplu,  poate fi descris foarte bine pornind de la modelarea interacţiunii dintre un singur peşte şi vecinii cei mai apropiaţi. Acest model aplicat însă oamenilor nu a produs rezultatele aşteptate – întrucât  dădea greş în a prezice modul de comportare într-o situaţie de pericol şi chiar şi într-o situaţie relativ normală, cum ar fi modul în care se mişcă o mulţime de oameni într-un maraton.

Tocmai pornind de la studiul unui maraton, cel de la Chicago, un grup de cercetători de la Universitatea din Lyon, coordonat de către Denis Bartolo şi Nicolas Bain, în colaborare cu un grup de cercetători de la universitatea americană din Stanford, coordonat de Nicholas Ouellette, au reuşit să pună la punct o nouă metodă pentru studiul mulţimilor.

Cercetătorii  au filmat maratoane de la Chicago din 2016 şi 2017 pentru a optimiza metoda lor de studiu, ce se bazează pe ecuaţiile matematice care descriu un fluid.
La maratonul din Chicago participă zeci de mii de oameni; în 2017 cei care au trecut linia de sosire au fost mai mult de 44.000 de participanţi, acesta fiind unul dintre cele mai celebre maratoane din lume.

Participanţii la acest maraton înainte de start sunt organizaţi în diverse grupuri cărora li se dă startul unul după altul, ceea ce generează un fel de unde care se propagă cu viteze mai mult sau mai puţin constante. Aceste unde sunt foarte asemănătoare cu undele care se propagă într-un fluid atunci când este supus unei presiuni, putând fi descrise practic cu acelaşi tip de ecuaţii matematice. Modelul a fost ulterior verificat şi asupra maratoanelor din 2017 de la Paris şi Atlanta cu rezultate foarte bune.

Rezultatul acestui studiu este foarte important, întrucât permite studiul situaţiilor de pericol, precum mecanismul undelor care se generează atunci când o mulţime de oameni este comprimată ca urmare a unor elemente de panică, de exemplu. Se speră că studiul va permite obţinerea unor rezultate care să permită în viitor evitarea tragediilor generate de înghesuială excesivă (călcare în picioare), printr-o evacuare a persoanelor adecvată.

Modelul fluidelor ar putea fi folosit inclusiv în situaţii precum o evacuare forţată generată de un dezastru natural sau de un atentat teroristic.