Centrala nucleara FukushimaA trecut un an de la devastatorul cutremur din Japonia, cutremur care a generat un înspăimântător tsunami ce a ucis zeci de mii de persoane şi a produs daune asupra centralei nucleare de la Fukushima. Cât de grave sunt aceste daune?

 

 

 

 

Ce riscă populaţia, atât cei care locuiesc în apropiere, cât şi cei din alte continente? La ora actuală multe discuţii au loc legat de radioactivitatea generată în urma accidentului. Au fost şi continuă să fie efectuate o serie de măsurători ale posibilelor elemente radioactive la diverse distanţe de centralele nucleare. Recent, au fost măsurate cantităţi minime de plutoniu la câţiva zeci de kilometri de Fukushima. Radioactivitatea datorată acestuia nu este însă la un nivel alarmant.

Nu există persoană la ora actuală sa nu fi auzit despre devastatorul cutremur de circa 9 grade pe scara Richter care a avut loc în Japonia. În urma cutremurului, dezastrul s-a abătut asupra Ţării Soarelui Răsare venind dinspre ocean. Pe 11 martie 2011, la ora locală 14.46, un violentul seism a avut loc la o adâncime de circa 24 km în largul oceanului, la circa 130 km de oraşul japonez Sendai. Cutremurul, cel mai puternic din istoria Japoniei, şi unul din cele mai puternice din istoria seismologiei, a ţinut mai bine de 2 minute şi a generat o serie de dezastre: de la un tsunami uriaş care a măturat coastele Japoniei, la incendii şi daune asupra centralelor nucleare de la Fukushima. Zeci de mii de persoane şi-au pierdut viaţa. Violenţa cutremurului a dus inclusiv la deplasarea axei terestre.

Întrucât centralele nucleare de la Fukushima au fost puternic afectate, se tot discută în ultima vreme despre cât de grave sunt daunele provocate. Şi-au făcut iar (după dezastrul de la Cernobâl) apariţia pe scena coşmarurilor noastre monştri care sunt minusculi, dar pot ucide, este vorba despre elementele radioactive ale căror radiaţii pot dăuna organismului. În funcţie de tipul şi cantitatea de radiaţie absorbită, se poate muri extrem de rapid, sau daunele se pot manifesta mult timp după iradiere: prin apariţia unei forme tumorale sau a mutaţiilor generice care pot afecta generaţiile viitoare.

Într-un articol recent, publicat în Scientific Report de către Jian Zheng şi colaboratorii săi, au fost prezentate rezultatele măsurătorilor de plutoniu radioactiv la distanţe de zeci de kilometri de Fukushima. Cum vom vedea, din fericire radioactivitatea este mică şi nu există riscuri pentru populaţie din acest punct de vedere.

 

 

Plutoniul este un element radioactiv care se generează în interiorul centralelor nucleare. Spre deosebire de alte elemente radioactive, nu este volatil şi, deci, este mult mai greu ca acesta să "scape" din reactor. Nu este însă imposibil!

Echipa de cercetători din Japonia a măsurat cantităţi minime de plutoniu în aşa-numitul J-Village, un centru locuit, şi în alte puncte situate la 20-30 km de centrala nucleară. Din raportul diverşilor izotopi (nuclee cu acelaşi număr de protoni, dar număr diferit de neutroni), plutoniu-241 şi plutoniu-239, au ajuns la concluzia că acesta provine de la centrala nucleară şi nu din altă sursă (de exemplu din teste cu bombe nucleare). Asta întrucât acest raport este ca un fel de amprentă a procesului care l-a produs.

Doza de radiaţie generată de acest plutoniu în circa 50 de ani ar fi de 0.5 miliSieverts (mSv). Ce înseamnă asta? Dacă comparăm acest număr cu doza pe care o persoană normală o absoarbe datorită radioactivităţii naturale de pe Pământ, în jur de 120 mSv în 50 de ani, rezultă că radioactivitatea plutoniului este extrem de mică şi nu ar trebui să reprezinte un risc pentru populaţie.

Totuşi, faptul că a fost găsit plutoniu la această distanţă duce la concluzia că acesta a fost răspândit în atmosferă în momentul exploziilor (datorate acumulării de hidrogen), în primele zile după cutremur. Nivelul radiaţiei măsurate este de circa 10000 de ori mai mic ca cel în urma dezastrului de la Cernobâl.

În ciuda faptului că rezultatul acestei măsurători este oarecum liniştitor, din punct de vedere al nivelului de radiaţii măsurate, populaţia din Japonia este în continuare preocupată – mai ales datorită faptului că nu au încredere în declaraţiile oficiale. Motiv pentru care măsurători independente, precum aceasta, sunt necesare, astfel încât situaţia să fie cât mai clară posibil.

Evident, pe lângă plutoniu există multe alte elemente radioactive care trebuie măsurate şi urmărite.

La această situaţie, destul de stresantă, se adăugă şi anunţul unui posibil cutremur, cu o probabilitate de circa 50%, cu intensitatea mai mare de 7 grade pe scara Richter în următorii patru ani în zona deosebit de dens populată a oraşului Tokyo.



Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!