Ce ne pot spune neutronii despre universurile paralele?

Universuri paralele (concepţie artist)
Există Universuri paralele? Deocamdată nu avem dovezi, însă în cadrul mai multor proiecte de cercetare care folosesc metode diferite se încearcă a se descoperi urme ale posibilelor Universuri paralele. Un proiect de cercetare care foloseşte neutronii emişi de un reactor nuclear de la Grenoble a reuşit să pună o limită inferioară cu privire la distanţa la care s-ar putea afla un univers paralel.
Planete la 40 de ani-lumină de noi, ce ar putea susţine viaţa

Posibila existenţă a formelor de viaţă extraterestre este unul dintre cele mai fascinante subiecte, atât în ştiinţa, cât şi pentru publicul larg. Există alte forme de viaţă în Univers? Dar în galaxia noastră? În prezent nu avem dovezi privind existenţa extratereştrilor; totuşi, descoperirea recentă a trei planete într-o regiune favorabilă vieţii în jurul unei stele de tip pitică roşie este extrem de importantă, ţinând cont de faptul că acest gen de stele este destul de răspândit în galaxia noastră.
Oamenii cu mulţi prieteni sunt mai rezistenţi la durere

De cele mai multe ori pentru a scăpa de dureri utilizăm diverse medicamente – aşa-numitele „pain-killers”. Se pare însă că există o soluţie mult mai plăcută şi mai eficientă pentru a „îmblânzi” durerea: să ne facem cât mai mulţi prieteni! Un studiu recent demonstrează cum oamenii care au mulţi prieteni sunt mai rezistenţi la durere decât cei singuratici.
Savanţii au identificat modul de exprimare a altruismului şi egoismului în activitatea creierului

Comportamentul prosocial este esenţial pentru sustenabilitatea societăţii, deoarece le permite oamenilor să lucreze în grupuri, să creeze structuri sociale puternice şi să contribuie la bunăstarea comună. Deşi altruismul este important pentru societate, oamenii de ştiinţă nu deţin multe informaţii despre modul în care comportamentele prosociale şi antisociale sunt prezente în creierul uman. În plus, tranziţia de la un comportament de tip egoist la unul de tip altruist nu este foarte bine înţeleasă.
Ce s-a format în urma fuziunii celor două găuri negre care ne-a permis descoperirea undelor gravitaţionale? O gaură neagră sau un gravastar?

Au trecut câteva luni de la observarea undelor gravitaţionale de către Observatorul de unde gravitaţionale - LIGO şi oamenii de ştiinţă încă discută intens despre acest subiect. Undele gravitaţionale observate au fost generate de două găuri negre care au fuzionat într-o gaură neagră mai mare – această este ipoteza formulată. Iată însă că un grup de cercetători propune o altă variantă: rezultatul fuziunii celor două găuri negre nu este o gaură neagră, ci un obiect la fel de exotic: un gravastar (de la Gravitational Vacuum Star) sau o gaură de vierme.
Care este viteza de expansiune a Universului?

Universul nostru a luat naştere acum circa 13,8 miliarde de ani. De atunci este în expansiune. Ba mai mult, expansiunea este accelerată. Care este însă viteza de expansiune a Universului? Există mai multe metode pentru a o măsura. Iată însă că rezultatele cele mai precise obţinute aplicând două metode diferite nu concordă între ele.
Cât de mare este un quarc?

Atomii din care este compusă materia conţin un număr relativ mic de particule: quarcuri şi electroni. Comportamentul acestora este descris de către teoria denumită modelul standard al fizicii particulelor elementare. Cât de mici sunt însă aceste particule? Experimentul ZEUS a încercat să măsoare quarcurile – reuşind însă să pună doar o limită superioară asupra posibilei lor dimensiuni.
Obiceiurile îşi lasă amprenta asupra creierului

Fiecare are obiceiurile sale, nu-i aşa? Se pare că acestea îşi lasă amprenta asupra creierului şi că acesta este unul dintre motivele pentru care este greu să scăpăm de ele. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători americani care a studiat şoriceii de laborator obişnuiţi cu dulciurile.
Telescopul spaţial Hubble dezvăluie 9 stele de proporţii uriaşe

Stele cu masa de circa 100 de ori mai mare ca masa Soarelui au fost recent descoperite cu ajutorul telescopului spaţial Hubble. Nouă astfel de stele se situează la aproximativ 170.000 ani-lumină faţă de noi. Viaţa lor este scurtă şi când vor dispărea vor da naştere unor găuri negre.
Studiu: radiaţie rezultată în urma anihilării materiei întunecate

Rezultatul anihilării materiei întunecate
Materia întunecată reprezintă o mare enigmă în studiul Universului. Pentru identificarea unei explicaţii cu privire la ce reprezintă au fost construite tehnologii complexe, utilizate atât în laboratoare subterane şi la acceleratoare de particule, cât şi pe sateliţii lansaţi în spaţiu. Chiar dacă încă nu ştim ce este materia întunecată, am putea descoperi semnale ale anihilării particulelor de materie întunecată cu antiparticulele corespunzătoare. Un articol recent susţine că aceste semnale au fost deja descoperite – acestea fiind razele gama – adică fotoni de energie mare care provin din cosmos.
Studiu: rolul găurilor negre în distribuţia materiei în Univers

Gaură neagră (simulare computerizată)
Cum este distribuită materia în Univers? Întrebare simplă, la care însă nu este tot aşa de simplu de răspuns. Se pare că aceasta are o structură filamentară şi că în mare parte Universul este “gol”. Totuşi, chiar şi în spaţiile enorme dintre filamente materia ar putea exista – aşa cum a fost demonstrat de un grup de cercetători austrieci care au efectuat cea mai mare simulare pe calculator privind procesele care au condus la distribuirea materiei în Univers. Găurile negre ar putea juca un rol important; acestea, conform simulărilor, ar “arunca” materia în spaţiul gol dintre filamente.
Rolul mediului înconjurător în scleroza multiplă

Imagine: Demielinizare produsă de scleroza multiplă. Țesutul colorat cu CD68 evidenţiază mai multe macrofage în zona leziunii. Scara original 1:100.
Sursa: Marvin 101/Wikipedia
Factorii de mediu ar putea juca un rol mult mai important în declanșarea sclerozei multiple decât se credea în trecut, potrivit unui nou studiu derulat de către Queen Mary University of London și Barts Health NHS Trust.
Indicii privind o nouă particulă - dincolo de modelul standard al particulelor

Două dintre detectoarele de la Marele accelerator de hadroni (LHC) de la CERN, Geneva, ATLAS şi CMS, au descoperit indicii privind existenţa unei noi particule cu masă circa 800 de ori mai mare ca cea a protonului. Această particulă, dacă într-adevăr există, ar reprezenta o descoperire extraordinară şi ar putea reprezenta semnalul privind existenţa unei fizici care nu este inclusă în modelul standard al particulelor elementare.
Când se va sfârşi Universul?

Va avea vreun sfârşit Universul nostru? Pe cât de bizară poate să pară această întrebare, oamenii de ştiinţă au luat-o în serios şi au încercat să răspundă, ţinând cont de ceea ce cunoaştem despre Univers şi evoluţia acestuia. Marea necunoscută este aşa-numita energie întunecată, care ar putea duce la un sfârşit al Universului, dar nu mai devreme însă de 2,8 miliarde de ani de acum încolo.
Studiu: şocuri electrice de mică intensitate îmbunătăţesc memoria la şoareci

Pierderea memoriei este una dintre cele mai grave şi neplăcute situaţii, atât pentru cei care suferă această pierdere, cât şi pentru familiile şi prietenii acestora. Cum încă nu s-a găsit un tratament miraculos care să vindece această stare, cercetătorii testează diverse metode. Una dintre acestea a dat rezultate foarte bune asupra şoarecilor de laborator: mici şocuri electrice aplicate creierului au îmbunătăţit în mod considerabil memoria. Cercetătorii sunt interesaţi de aplicarea acestei metode şi la oameni.
Sursa unor semnale radio misterioase, identificată pentru prima dată. Misterul generării acestora însă, persistă...

Până în prezent au fost detectate doar 16 astfel de semnale radio, extrem de intense, de foarte scurtă durată (măsurată în milisecunde), care provin din adâncurile Universului. Care este însă mecanismul care le generează? Nu avem un răspuns la această întrebare deocamdată. A fost avansată inclusiv ipoteza conform căreia la originea acestor semnale ar fi extratereştri; pare însă mult mai probabil ca semnalele să aibă la bază fenomene cosmice care implică enorme cantităţi de energie, precum coliziunea între două stele.
Febra musculară – cauze, mecanism de funcţionare şi tratament
Febra musculară descrie un fenomen de durere musculară resimţită la 24-72 de ore după efort, mai ales în cazul practicării unui nou program de exerciţii, după o schimbare a sportului practicat sau după o creştere a duratei şi intensităţii antrenamentelor. Febra musculară se caracterizează prin sensibilitate musculară, scăderea forţei şi, în consecinţă, afectarea mişcării. Această durere este un răspuns normal la un efort neobişnuit şi este o parte a procesului de adaptare ce duce la o mai mare rezistenţă şi forţă pe măsură ce muşchii se refac şi revin la conformaţia normală.
Poate naşte o femeie gemeni care, fiecare, are propriul tată?

Un tată de gemeni din regiunea Hòa Bình din nordul Vietnamului a cerut efectuarea unui test pentru a se stabili dacă ambii copii sunt ai săi. Rezultatul testului a arătat că, în fapt, este tatăl biologic al unui singur copil, celălalt fiind conceput de mamă cu un alt bărbat... Cum e posibil aşa ceva?
55 Cancri e: superplanetă cu atmosfera otrăvitoare

55 Cancri e (concepţie artist)
Până în prezent au fost descoperite mai bine de 1.000 planete în afara sistemului nostru solar, aşa-numitele exoplanete. Multe dintre acestea sunt mai mari ca Pământul şi puţine se situează la o distanţă faţă de propria stea care să asigure condiţii favorabile vieţii. Astronomii au reuşit recent să descopere o planetă a cărei atmosferă a fost studiată pentru prima dată. Această atmosferă este”otrăvitoare” pentru oameni, iar condiţiile de la sol nu sunt deloc prielnice vieţii – cel puţin în forma pe care o cunoaştem.
Genetica. Noţiuni fundamentale

Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.

