Teoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Stelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.
- Detalii
- Scris de: NASA
Priviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Marcus Woo
În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.
Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.
- Detalii
- Scris de: Brânduşa Băcilă
Mercur, planeta cea mai mică şi cea mai apropiată de Soare, are o perioadă de revoluţie de doar 88 de zile, efectuând o orbită strânsă, ceea ce menţine planeta incredibil de fierbinte. Cu toate acestea, dovezi recente arată că acolo există gheaţă.
- Detalii
- Scris de: Jennifer Chu
Marte a avut parte de mulţi vizitatori de-a lungul anilor, fiecare dintre ei sosind cu instrumente din ce în ce mai sofisticate şi promiţând să descopere din ce în ce mai multe secrete despre Planeta Roşie. Cu toate acestea, istoria climatului său rămâne o enigmă.
- Detalii
- Scris de: David L. Chandler
Povestea Universului este una de proporţii epice, dar deocamdată din acest film grandios lipsesc câteva din scenele importante de început. Astrofizicienii şi astronomii au dezvoltat însă metode pentru a scoate la iveală detalii despre adolescenţa Universului.
- Detalii
- Scris de: Abraham Loeb şi Jonathan Pritchard
Cerul nopţii din emisfera nordică a prins viaţă recent într-un spectacol de lumină. Aceste cortine sclipitoare îşi au originea la aproximativ 150 de milioane de kilometri distanţă, în Soare. Citiţi în continuare despre procesele din spatele acestor fenomene pitoreşti.
- Detalii
- Scris de: Marcia Goodrich
Pegasus este una dintre cele 48 de constelaţii greceşti originale, catalogate de Ptolomeu în secolul 2. Se află la nord de constelaţiile zodiacale Aquarius şi Pisces, la declinaţii nordice, şi se învecinează cu Andromeda. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru
Oamenii de ştiinţă, folosind supercomputerul Harvard’s Odyssey, au creat cea mai realistă simulare a evoluţiei cosmice de până acum. Aceştia au reuşit să creeze pe computer un întreg univers, cu naşterea şi evoluţia ulterioară a acestuia.
- Detalii
- Scris de: Andrew Purcell
Constelaţie zodiacală importantă, aflată între Scorpius şi Capricornus, Sagittarius include un model de stele uşor de recunoscut numit Ceainic, cu capac ţuguiat (λ) şi cu gură largă (γ, δ şi ε). Este constelaţia cu cel mai mare număr de obiecte Messier – 15.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru
Nebuloasa Dumbbell (M27)
Charles Messier a fost unul dintre cei mai devotaţi astronomi în observarea pură şi directă a cerului. El s-a născut pe data de 26 iunie 1730 în Lorraine, Franţa. Messier a descoperit 13 comete ce-i poartă numele şi a realizat cel mai renumit catalog de obiecte deep sky.
- Detalii
- Scris de: Daniel Cosovanu
Lyra este o constelație compactă pe cerul nordului, aflată lângă Cygnus, la marginea Căii Lactee. O include pe Vega – a cincea stea ca mărime de pe cer și o componentă a “Triughiului de Vară“, alături de Deneb (din Cygnus) și Altair (din Aquila).
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru
Una dintre cele mai importante constelații de pe cerul nordului, Cygnus conține numeroase obiecte interesante. Privind toate stelele din constelație, este ușor de imaginat o lebădă cu aripile deschise, în zbor de-a lungul Căii Lactee.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru
Constelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru