Copiii şi părinţii lor sărbătoresc pe 1 iunie ziua copiilor, zi dedicată celor care privesc lumea cu ochii lor curioşi şi se bucură la tot pasul de noi descoperiri. Anumite persoane au însă darul de a rămâne curioase toată viaţa. Albert Einstein a fost printre acestea.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Continuăm seria de articole intitulată "Din gândirea lui Albert Einstein" cu un al treilea episod, dedicat afirmaţiilor lui Einstein despre prieteni, oameni de ştiinţă şi alte personalităţi. Veţi afla ce gândea marele fizician despre Galileo, Marie Curie, Niels Bohr, Newton, Gandhi, Freud, Hitler şi alţii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cătălina Oana Curceanu este prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia). Vă invităm să citiţi în continuare un amplu interviu cu dumneaei.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Observator atent şi de multe ori ironic al societăţii, Einstein a lăsat în numeroasele lui scrisori şi documente o serie de gânduri care au fost adunate într-un volum intitulat “The Quotable Einstein”. În acest articol, ideile lui Einstein despre America şi americani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Albert Einstein este cunoscut de majoritatea dintre noi drept figura reprezentativă a fizicii secolului al XX-lea, geniul care a pus bazele teoriei relativităţii şi unul dintre fondatorii mecanicii cuantice. Einstein a fost însă mult mai mult decât atât – o personalitate completă şi complexă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cei dintre noi care iubesc un vin de colecţie vechi ori un whisky mai deosebit – cu preţuri pe măsură – e posibil să se fi întrebat dacă sticla pe care au deschis-o la un moment dat este originală; dacă vinul este din anul declarat sau dacă whiskyul nu este un fals.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Joi, 5 mai 2011, la un restaurant în Trastevere, la Roma, la o cină între cercetătorii care se ocupă de mecanica cuantică, veniţi în capitala Italiei pentru un congres legat de interpretarea mecanicii cuantice, se putea asista la următoarea discuţie...
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii de la BOREXINO, care este un detector de neutrini situat la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia, au furnizat recent o serie de rezultate în urma efectuării a numeroase măsurători asupra neutrinilor care provin din Soare. Citiţi mai multe în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe 22 aprilie, la Geneva, a fost anunţată stabilirea unui nou record de luminozitate la acceleratorul Large Hadron Collider de la CERN. Este vorba despre un record la acceleratoare ce folosesc hadroni, cu o valoare cu circa 15% mai mare decât recordul anterior.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
AMS (Alpha Magnetic Spectrometer), un detector de mai bine de 7 tone, cu magnet permanent, va fi lansat în spaţiu pe 29 aprilie, în cadrul ultimului zbor din programul Space Shuttle, de la Cape Canaveral, către Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Ce acceleraţii poate suporta o persoană fără să îşi piardă cunoştinţa? De la bungee-jumping, unde acceleraţia e limitată, vom ajunge la piloţii de formula 1 şi la piloţii militari, care suportă acceleraţii de până la 10 ori mai mari decât în cazul bunjee-jumpingului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe cât ar părea de nebunească ideea, un astrofizician a inventat o formulă care calculează costul diverselor planete din Univers. Rezultatul? Pământul costă cel mai mult – şi ar valora circa 3 milioane de miliarde de Euro. Marte? Costă puţin, doar 10.000 Euro.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Suntem oare singura civilizaţie din galaxie? Să fie aceasta explicaţia pentru faptul că până acum nu am intrat în contact cu inteligenţe ne-pământene? Ascultăm frecvenţele radio din galaxie de peste 50 de ani, dar până azi nu am prins nici măcar un „post străin”. De ce oare?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Organismul uman se adaptează în general destul de bine la temperaturi care pot varia, între cea mai scăzută şi cea mai ridicată, chiar şi cu 100 de grade Celsius. Care este însă limita de suportare a frigului? Ce se întâmplă cu organismul la temperaturi extrem de scăzute?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un dialog despre OZN-uri şi universuri paralele nu se face la repezeală. Cel puţin nu unul ştiinţific. Vă invităm deci să asistaţi la o discuţie amplă despre extratereştri, lumi paralele şi interpretările mecanicii cuantice. Atât de amplă încât nu ar fi bine să vă lăsaţi cafeaua pe foc.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În urma cutremurului devastator din Japonia (11 martie 2011) îşi fac apariţia pe scena coşmarurilor noastre monştri care sunt minusculi, dar pot ucide. Este vorba despre substanţele radioactive care provin de la centralele nucleare de la Fukushima.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu