Folosind o procedură de „deep learning” cercetătorii americani de la MIT au reuşit să dezvolte o inteligenţă artificială care este capabilă să recunoască sunetele – vorbirea sau muzica – la fel de bina ca şi noi.
În filmul american „Her” Theodore Twombly dezvoltă o relaţie cu Samantha, un sistem de operare inteligent, care vorbeşte cu el prin intermediul unei voci feminine. În realitate însă, cât de aproape suntem de dezvoltarea unei inteligenţe artificiale capabile să converseze cu noi, să ne „înţeleagă” şi să ne răspundă? La ora actuală vorbim cu Siri – asistentul virtual creat de Apple – însă Siri este foarte limitat – nu conversăm de fapt cu Siri, ci cerem informaţii dintr-o bază de date.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cu ajutorul satelitului Gaia a fost obţinută harta tridimensională a 1,7 miliarde de stele situate într-o sferă cu raza de circa 13.000 ani-lumină. Această hartă ne va ajuta să înţelegem mai bine procesul de formare a stelelor, dinamica acestora, dar şi distribuţia materiei întunecate din galaxia noastră.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
NGC 1052-DF2
Descoperirea recentă a unei galaxii cu dimensiuni asemănătoare cu a noastră, care nu conţine materie întunecată, i-a uimit pe astronomi, care erau convinşi că toate galaxiile conţin această bizară formă de materie alcătuită din particule încă necunoscute. Galaxia DF2 pune semne de întrebare asupra modalităţii în care se formează galaxiile. Pe cât pare de bizar, existenţa ei întăreşte convingerea astronomilor că... materia întunecată există.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Se ştie că un consum crescut de alcool afectează negativ organismul şi ne poate scurta durata vieţii. Un pahar de vin la prânz sau la cină are însă efecte benefice. Cel puţin această era concluzia la care ajunseseră cei care au studiat acest subiect. Se pare însă că alcoolul este mai periculos decât se credea şi consumul acestuia ar trebui limitat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Siguranţa transmisiunilor de date este extrem de importantă; mecanica cuantică oferă o modalitate sigură de transmitere a datelor folosind aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement). Pentru prima dată o comunicare cuantică la o distanţă de mai bine de 7.000 km a fost efectuată între China şi Austria folosind satelitul chinezesc Micius.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Majorana demonstrator
Studiul neutrinilor ar putea contribui la descifrarea misterul dispariţiei antimaterie din univers imediat după Big Bang. Diverse proiecte de cercetare ştiinţifică din toată lumea studiază aceste minuscule particule; printre acestea şi MAJORANA demonstrator, în laboratorul subteran american Sanford Underground Research Facility, unde se încearcă să se descopere dezintegrările beta duble fără emisie de neutrini.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cât suntem de empatici? Şi ce anume determină empatia la o persoană? Cel mai amplu studiu realizat vreodată pe acest subiect arată cum codul genetic joacă un rol şi că femeile sunt mai empatice decât bărbaţii.
Empatia este capacitatea pe care fiecare dintre noi o are, mai mult sau mai puţin dezvoltată, de a recunoaşte gândurile, intenţiile, şi sentimentele celorlalţi şi de a răspunde stărilor de spirit ale celor care ne înconjoară cu emoţii şi comportament adecvat. De fapt, tocmai în funcţie de comportamentul aşteptat, există două forme de empatie: una numită empatie cognitivă, iar cealaltă empatie afectivă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Găuri negre cu masa de miliarde de ori cea a Soarelui au fost observate la periferia universului vizibil. Acestea au devenit enorme în mai puţin de un miliard de ani de la Big Bang. Deocamdată astronomii nu reuşesc să găsească o explicaţie convingătoare a mecanismului care le-a generat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Cât de masivă poate să fie o stea de neutroni? Un nou calcul arată că o astfel de stea nu poate depăşi limita teoretică de de 2,16 ori masa Soarelui. În Univers există sute de miliarde de galaxii. Acestea, la rândul lor, conţin miliarde şi miliarde de stele. Există mai multe tipuri de stele, în funcţie de masa pe care o au. De la stele pitice, la stele uriaşe, cu masa de sute de ori cea a Soarelui. Viaţa unei stele depinde de masă: cu cât mai masivă este o stea, cu atât trăieşte mai puţin. Dacă o pitică roşie poate să supravieţuiască sute de miliarde de ani, o masivă albastră se stinge după sute sau chiar zeci de milioane de ani. Când o stea masivă moare, are loc un fenomen foarte spectaculos: o explozie, urmată de un colaps gravitaţional. Explozia stelei da naştere fenomenului numit supernovă. Supernovele sunt fenomene extrem de luminoase, care cauzează o explozie de radiaţii de multe ori mai strălucitoare decât o întreagă galaxie. Materia ce rămâne după explozie colapsează gravitaţional, dând naştere ori unei stele de neutroni, ori unei găuri negre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Studiul a zeci de galaxii pitice care orbitează în jurul galaxiei Centaurus A a generat o criză în lumea astrofizicii şi a cosmologiei. Aceste galaxii se mişca pe traiectorii bizare, contrar la ceea ce se aşteaptă dacă materia întunecată există, cel puţin sub forma aşteptată de marea parte a oamenilor de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Când s-au născut primele stele în Univers? Se pare că la scurtă vreme după Big Bang, după o perioadă în care întunericul a dominat universul timpuriu. Semnale ale acestora au fost captate de către un telescop situat în Australia. Măsurătorile efectuate ar putea contribui şi la elucidarea misterului materiei întunecate.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Teoria relativităţii generale a lui Einstein a stat la baza descoperirii (indirecte) de planete dintr-o altă galaxie. Aceste planete au fost descoperite cu ajutorul efectului de microlentilă gravitaţională exercitat de o galaxie situată la 3,8 miliarde ani-lumină asupra razelor X care provin de la un quasar îndepărtat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Probleme cu somnul? Fă-ţi planul pentru a doua zi pe o foaie de hârtie înainte de a merge la culcare
Stresul şi problemele de zi cu zi au consecinţe de multe ori dramatice asupra organismului. Printre acestea şi afectarea calităţii somnului, care poate fi deteriorată foarte mult. Ce putem face să îmbunătăţim modul în care dormim, atât din punct de vedere calitativ, cât şi al duratei? O listă de activităţi!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
New Horizons
În mai puţin de un an va avea loc una dintre întâlnirile cosmice cele mai aşteptate din ultimii ani: New Horizons, sonda spaţială construită de NASA, va trece la o distanţă foarte apropiată de asteroidul MU69, care se găseşte în centura lui Kuiper, şi îl va fotografia.
Dacă totul merge bine în mai puţin de un an vom avea fotografii ale unui asteroid extrem de îndepărtat, practic din periferia sistemului nostru solar. În prima zi a anului următor sonda spaţială New Horizons ar trebui să treacă la o distanţă mică de asteroidul MU69, care va deveni cel mai îndepărtat obiect fotografiat de aproape.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În universul recent galaxiile spiralate sunt comune. Se aprecia că nu şi cele formate în universul timpuriu
Credit: Amanda Smith, University of Cambridge
Recent, cu ajutorul observatorului ALMA, au fost identificate două galaxii situate la limita universului vizibil. Născute acum circa 13 miliarde de ani, în aceste galaxii au fost observate vortexuri enorme de gaz în centru.
Galaxiile din univers sunt precum celulele în organism. Există galaxii enorme cu mii de miliarde de stele, altele care conţin mult mai puţini aştri. Una dintre întrebările fundamentale în astronomie este legată de naşterea şi evoluţia acestor structuri în univers. Universul însuşi a luat naştere acum circa 13,8 miliarde de ani, în urma Big Bangului, un proces care a generat un număr enorm de particule elementare, precum quarcurile, care s-au agregat ulterior în protoni şi neutroni, iar împreună cu electronii au format atomii ce au dat naştere stelelor şi planetelor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în urma studiului unui trio de stele moarte: un pulsar şi două pitice albe. Măsurarea de precizie a perioadei pulsarului care formează un sistem binar cu una dintre piticele albe a permis confirmarea principiului puternic de echivalenţă al teoriei relativităţii generale a lui Einstein.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu