VIETNAM
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Vietnamului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Memoria de scurtă durată - o explicaţie succintă şi un test simplu
Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).
Tânără, probabil învăţându-l pe pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com
Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.
Iată şi testul promis...
LAOS
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Laosului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
O supernovă în apropierea Pământului
V-aţi întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă una dintre stelele cele mai apropiate de sistemul nostru solar s-ar transforma în supernovă? În acest articol vom explora împreună în cadrul unui experiment imaginar implicaţiile unui asemenea eveniment cosmic.
Anatomia unui tsunami
Astăzi a avut loc dezastrul din Japonia, care a fost lovită de forţa înfiorătoare a unui tsunami. Tsunami a fost generat de un cutremur cu magnitudinea de 8,9 care a survenit în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, cel mai puternic seism din ultimii 140 de ani. Nu o să oferim detalii privind pagubele create ori numărul morţilor. Pentru aceasta sunt agenţiile de ştiri. În schimb, pentru cei care nu sunt lămuriţi, vrem să ilustrăm, cu ajutorul unor materiale disponibile pe Internet ce este acela un tsunami şi cum funcţionează.
Echivalenţa masei şi a energiei
Cele mai cunoscute două legi din teoria relativităţii sunt echivalenţa masei şi energiei, exprimată de faimoasa ecuaţie a lui Einstein E=mc2 şi legea că nici un corp (cu masă) nu se poate deplasa mai repede decât viteza luminii şi nici nu poate atinge această viteză.
De ce visăm? Coşmarurile (3)
Am văzut în primele două părţi ale acestei serii că visele pot fi extrem de utile pentru sănătatea noastră mentală. Dar cu toţi ştim că ele au şi o altă latură, mai întunecată. Mă refer aici, bineînţeles, la coşmaruri. Dar vom vorbi şi despre alte aspecte ale somnului.
Prima pagină în limba română pe site-ul ESA (Agenţia Spaţială Europeană)
Site-ul ESA (European Space Agency - Agenţia Spaţială Europeană) are de acum, la fel ca şi în cazul celorlaţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romana. Cititorii din România vor putea să urmărească de acum în propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.
Prognoza seismică: posibilă ori himeră?
În contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.
MAROC
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Marocului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Creativitatea, o schizofrenie bine temperată
Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.
În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.
Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.
Oscilaţiile armonice şi armonograful
În natură regăsim oscilaţii în aproape orice domeniu: de la sunete până la cele mai mici particule ce alcătuiesc materia, de la bătăile inimii până la ticăitul ceasului. La baza tuturor acestor mişcărilor oscilatorii, care pot avea forme foarte complexe, stă oscilaţia armonică.
SERBIA
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Serbiei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Secretul urechii muzicale absolute (2)
Continuăm incursiunea în universul abilităţilor muzicale cu prezentarea câtorva studii ştiinţifice pe tema mecanismelor genetice şi neurologice care stau la baza a ceea ce noi numim ureche muzicală. Putem oare "educa" această aptitudine?
Materia întunecată şi energia întunecată
Oamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister.