Influencerul Dragoș Pătraru se manifestă des public apropo de cât de atent este la modul în care folosește limba română, ceea ce este, desigur, lăudabil. Nu mai contează că, ducând o intenție onorabilă în ridicol, îl apostrofează de câte ori are ocazia pe partenerul său ocazional de platou, Valeriu Nicolae, la orice mică abatere („pe care”, nu „care”!). Terapie lingvistică la TV! 😀
De la el am cules două mici perle: „a adresa” și „drept pentru care”. Sunt convins că se va adapta rapid și limba folosită va fi de mâine cristalină ca apa unui izvor de munte înainte de epoca încălzirii globale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Bruxelles-ul apare în discuții zilnic în România. De acolo vin, cel puțin conform afirmațiilor multora, nenorociri ori salvarea. Dar mulți dintre vorbitorii din spațiul public nu par siguri apropo de pronunția corectă în română. Cum pronunțăm: „Bruxel”, „Brasăl” sau „Brüsel”?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Am văzut că, în special în ultimii ani, multă lume evită să mai folosească expresia uzuală: „aș vrea să vă pun o întrebare”, folosind varianta pretențioasă și un pic ridicolă „aș vrea să vă adresez o întrebare”.
Recent, o politiciană română a fost și fermă, și vulgară într-o discuție cu un jurnalist, care spuse exact: „aș vrea să vă pun o întrebare”, reacționând: „o puneți cui doriți dumneavoastră, dar mie îmi adresați o întrebare, învățați să vorbiți românește!”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Un jurnalist explica recent cum nu știu ce eveniment de pe la Timișoara „i-a făcut ziua”.
Cum jurnaliștii sunt vectori importanți de promovare a unui limbaj stricat, de multe ori aberant, nu e vreo surpriză. Jurnaliștii, în bună parte, scriu sau vorbesc, nu citesc.
Dar cum a apărut și anomalia asta, care sună atât de rău și e prezentă pe „cărările” Internetului de ani buni?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
versus
Acestea sunt, în fapt, stenograme :)
E destul de curios că de atâția ani nu s-a oprit acest potop de folosire proastă a unui termen onorabil. Folosirea dubioasă vine încă dinainte de '89.
În alt registru, comic este că după ce președintele a anunțat națiunea că s-a terminat era publicării prin presă a „stenogramelor”, scandalul azilelor din Bihor ne-a readus la starea inițială: „stenogramele” apar în mass-media...
Doar că ce apare în presă nu sunt... stenograme, ci transcrieri ale discuțiilor/ interceptărilor telefonice.
Stenograma este cu totul altceva, adică ceea ce rezultă după ce aplici tehnica stenografiei (adică ceva ce jurnaliștii de teren ar trebui să știe să folosească!), care se referă la înregistrarea rapidă a vorbirii cuiva cu ajutorul unor semne convenționale. Mai sunt mulți pasionați care folosesc stenografia astăzi.
Interesant este că începând cu 1936 stenografia a figurat în planurile de învățământ ale școlilor medii cu profil economic din România, dar s-a predat și în câteva instituții de învățământ superior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Probabil că primul lucru ce vine în minte este filmul cu această denumire, Avatar, de James Cameron. Al doilea sens este, cel mai probabil, cel de imagine (reprezentare) electronică a unui utilizator de program informatic (joc, site șamd). Dar în română, „avatar” are, după dicționare, alte sensuri, uitate sau neștiute vreodată de mulți, nu cel informatic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Nenumărate cuvinte românești, cu sensuri bine stabilite, sunt alterate de diverși vorbitori în diverse contexte. Rubrica dedicată dificultăților limbii române de pe Scientia conține multiple astfel de exemple. „A acomoda” este și el o ilustrare a utilizării unui termen fără nicio grijă față de semnificația lui reală.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Formularea din imaginea de mai sus m-a surprins: recordurile nu mai sunt „bătute” sau „stabilite”, ci setate? Așa se pare...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Presa abundă în formule de genul „șeful NATO”, când vorbește, în fapt, despre secretarul general al NATO (în prezent, Mark Rutte), „șefa UE”, când vorbește, în fapt, despre președinta Comisiei Europene (în prezent, Ursula von der Leyen), sau „șeful OCDE”, când vorbește, în fapt, despre secretarul-general al OCDE (în prezent, Mathias Cormann).
Doar trebuie să dați clic pe linkurile de mai sus pentru a vă convinge cât de răspândită este această practică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Într-o discuție recentă dintre Vlad Petreanu și Moise Guran, în două rânduri, cei doi încearcă să se lămurească ce e un termen, ce pare nou pentru ei, „obsolit” (cum îl pronunță ei). „Cum se traduce «obsolit»?”, se întreabă Vlad Petreanu.
Cu siguranță, termenul este nou pentru aceștia, ajuns la ei pe filiera engleză, dar termenul nu doar că nu este nou în limba română, ci dicționarele îl tratează ca pe unul învechit!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
„Alternativă” este un termen utilizat greșit în masă. Foarte rar am văzut texte în care utilizarea este cea corectă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Una dintre cele mai supărătoare greșeli din vorbirea de zi cu zi este cea de tipul: „am servit masa la restaurant astăzi”. De ce? Pentru că, de regulă, ceea ce exprimă vorbitorul este exact opusul a ceea ce vrea să spună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Cuvintele enantiosemantice sunt cele care au cel puțin două sensuri, un sens fiind opusul celuilalt. Cu alte cuvinte, conțin un sens și antonimul lui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Poate uimitor pentru unii, încă se mai găsește de cumpărat miere de... albine, un pleonasm evident, pentru că termenul „miere” include ideea de albină.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
