Elon Musk, vizionarul antreprenor de succes în industria spaţială, are planuri mari: racheta pe care o testează pentru călătorii spre Lună şi Marte ar putea revoluţiona inclusiv zborurile terestre. În doar 29 de minute un zbor cu nouă tehnologie propusă de Musk ne-ar putea duce de la Londra la New York.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După 12 ani de studii, rezultatele proiectului de cercetare derulat la Observatorul Pierre Auger, situat în Argentina, arată că razele cosmice cu energii extrem de mari provin din exteriorul galaxiei noastre şi iau naştere în procese ce deocamdată nu sunt cunoscute.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Imagine din filmul "The martian"
Cu ce se vor hrăni astronauţii în viitor în călătorii ce ar putea să dureze ani de zile? Un grup de cercetători de la Clemson University propune folosirea unor drojdii speciale, capabile să extragă substanţe nutritive, dar şi alte materiale din urină şi din dioxid de carbon.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană Harvard.
Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2017.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5,7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoşi îndepărtaţi care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei şi evoluţiei speciei noastre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Vor avea în viitor roboţii imaginaţie? Pe lângă dezvoltarea inteligenţei artificiale cercetătorii din cadrul proiectului DeepMind lucrează la ora actuală la realizarea de algoritmi care să permită reţelelor neurale să dezvolte o anumită formă de imaginaţie, care să prevadă viitorul şi să le permită să acţioneze în consecinţă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Asteroizii sunt un mare pericol pentru omenire, intrarea în atmosfera terestră a unui astfel de obiect putând avea consecinţe tragice. Din acest motiv descoperirea şi urmărirea asteroizilor care au traiectorii ce se apropie de noi este extrem de importantă. A fost astfel descoperit un mic asteroid, 2012 TC4, care va trece foarte aproape de Pământ în luna octombrie a acestui an.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un făt de 34 de săptămâni recunoaşte o fată umană stilizată încă din burta mamei. Acesta este interesantul rezultat la care au ajuns cercetătorii britanici, jucându-se cu surse de lumină cu care au creat feţe stilizate pe burta viitoarelor mame.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de oameni de ştiinţă de la University of Bath din Marea Britanie a studiat modul în care ne sărutăm, mai precis în ce direcţie înclinăm capul. Au ajuns astfel la concluzia că şi în cazul sărutului există o asimetrie între cei care înclină capul spre dreapta sau spre stânga, analog scrisului (există mult mai puţini stângaci decât cei care scriu cu dreapta). Originea acestei asimetrii nu este încă clară; cine sunt vinovaţii: hormonii sau aspecte culturale?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cum au luat naştere atomii din corpul nostru? Dar cei care alcătuiesc munţii sau aerul pe care-l respirăm? Aceştia s-au format în interiorul stelelor, în urma proceselor de fuziune nucleară, fiind răspândiţi în Univers în urma exploziei supernovelor. Mare parte din atomii din care suntem făcuţi provin din stele care au explodat în alte galaxii. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Northwestern University.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
La conferinţa de la Venezia (Italia) a Societăţii Europene de Fizică a fost anunţată descoperirea unei noi particule compuse din trei quarcuri: doi dintre aceştia sunt quarcuri de tipul “charm”, mult mai grei decât quarcurile “up” şi “down” care compun protonii şi neutronii. Denumită particula Xi, nouă particulă ne va ajuta să înţelegem mai bine forţa nucleară tare şi rolul acesteia în Univers.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cei doi pilaştrii ai fizicii moderne, teoria relativităţii generale şi mecanica cuantică, descriu fenomene la scări diferite: de la cea a galaxiilor, în primul caz, la cea atomică. Există însă o teorie care le unifică? O analiză statistică a datelor recent obţinute în carul a două proiecte de cercetare arată că o asemenea teorie ar fi posibilă, chiar dacă în prezent dovezile sunt insuficiente.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Insomnia... Cei care nu reuşesc să doarmă mai mult de 3-4 ore pe noapte îşi pierd prietenii. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de un grup de cercetători suedezi, care au cercetat reacţia persoanelor de pe stradă la fotografii cu persoane care nu dormiseră noaptea. Un alt studiu al cercetătorilor americani de la Berkeley demonstrează că insomniacii devin mai agresivi şi caută satisfacţii în mâncare, jocuri de noroc sau sex.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători de la Yale University în colaborare cu cercetători de la compania Microsoft au răspuns, cu ajutorul unui software care este capabil să recunoască expresiile întipărite pe feţele persoanelor, la întrebarea dacă femeile sunt mai expresive decât bărbaţii. Mai mult, întrucât studiul a fost efectuat asupra a mai bine de 2.000 de persoane din diverse ţări, au fost observate o serie de (aparente) diferenţe privind comportamentul acestora, în funcţie de ţara din care proveneau.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Călătoriile în timp nu sunt posibile deocamdată... Totuşi, din punct de vedere teoretic, bazându-ne pe teoria relativităţii generale, o călătorie în viitor ar fi posibilă. Altfel stau lucrurile când este vorba despre călătorii în trecut. Un studiu recent arată cum, cel puţin din punct de vedere matematic, o astfel de călătorie ar fi posibilă, pe o traiectorie circulară în variabila timp.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu