În articolul anterior am realizat o scurtă introducere în ingineria genetică, domeniu pe cât de complex, pe atât de interesant. Vorbim astăzi despre modul prin care ingineria genetică acţionează asupra genomului organismelor şi despre aplicaţiile acesteia.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Ingineria genetică este acea ramură a genetici, care modifică genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaţiilor sale sunt în domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetări se fac şi pentru animale.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Vom vorbi în acest articol despre bolile ereditare heterozomale, care sunt determinate de gene situate pe cromozomii sexului (heterozomi), respectiv X sau Y. Vorbim despre boli precum daltonismul, hemofilia, miopatia Duchenne.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Dacă articolul anterior am discutat despre bolile genetice neereditare, acum vom analiza bolile sau afecţiunile genetice ereditare. Aceste afecţiuni sunt determinate de mutaţiile genice. Vorbim despre polidactilie, albinism, fenilcetonurie, cretinism guşogen ş.a.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În acest articol şi în cele ce urmează vom discuta despre bolile genetice. Bolile genetice sunt determinate de diferite mutaţii ale materialului genetic. Astăzi vorbim despre bolile genetice neereditare, adică cele care nu se transmit de la părinţi urmaşilor.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Cei mai mulţi au avut senzaţia că sunt priviţi, pentru ca apoi să se întoarcă şi să vadă că, într-adevăr, privirea intensă a cuiva aproape că a lăsat o urmă fizică pe spatele lor. Fenomenul i-a făcut pe unii să creadă că majoritatea oamenilor posedă un al şaselea simţ.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Dacă ambii părinţi sunt blonzi, copiii acestora vor fi blonzi şi ei? Dacă ambii părinţi au ochi albaştri, ce culoare vor avea ochii copiilor lor? În continuare vom răspunde la aceste întrebări şi la multe altele privind caracterul recesiv sau dominant al câtorva trăsături fenotipice.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În acest articol vom discuta despre câteva metode prin care oamenii de știință studiază genetica umană, precum şi ce informaţii obţin aceştia prin aplicarea acestor metode. Vorbim despre studiul familial, al gemenilor homozigoţi şi al familiilor sangvine.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Fiecare dintre noi este un mutant (nu vă gândiţi la X-men), deoarece fiecare prezintă o structură şi o funcţionalitate a materialului genetic uşor diferită de a cea a celorlalţi. Şi acest lucru nu este valabil doar în cazul oamenilor, ci al tuturor organismelor vii.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Inspirat de cercetările lui Mendel, zoologul american Thomas Hunt Morgan începe să studieze genetica şi elaborează teoria cromozomială a eredităţii. Pentru elaborarea acestei teorii face studii pe Drosophila melanogaster (musculiţa de oţet).
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Articolul trecut am vorbit despre legile eredităţii descoperite de călugărul ceh Gregor Mendel. În majoritatea cazurilor transmiterea caracterelor ereditare se face după aceste legi, dar există cazuri când aceste legi, la fel ca cele juridice, sunt încălcate.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vieţii. Dar în secolul al XIX-lea un călugăr ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la număr) care guvernează ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredităţii.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Genetica este o ramură a biologiei şi a ştiinţei în general care studiază două proprietăţi foarte importante ale organismelor şi anume ereditatea şi variabilitatea. Ereditatea este proprietatea organismelor vii de a-şi transmite trăsăturile urmaşilor.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Atunci când celulele sunt supuse unor factori de stres care le ameninţă existenţa, acestea acţionează rapid pentru a se proteja. Printre altele, celulele încep să producă proteine care execută sarcini vitale, ca repararea ADN-ului. Mecanismul complet - în articolul de mai jos.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Tipurile de sânge
Membrana celulelor roşii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărţită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moşteneşte un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi determină grupa sanguină.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.