Caracatiţa Paul, în 2010. Imagine: wikipedia commons

Au anumite animale capacitatea de a prezice diverse fenomene naturale ori de a ghici rezultatul unui meci de fotbal? Cu ceva urmă a circulat pe e-mail o informaţie-farsă, conform căreia animalele fugeau în număr mare din Parcul Yellowstone pentru a scăpa de o erupţie vulcanică.

Comentarii -

Dualitatea undă-particulă este un concept din fizica particulelor ce atribuie două trăsături aparent contradictorii unui singur lucru. Obiectele cuantice, cum sunt electronii şi quarcurile, sunt adesea descrise ca fiind atât unde, cât şi particule. În fapt, nu sunt nici una, nici alta. Acestea au proprietăţi specifice care le fac să pară atât particule, cât şi unde, dar, în fapt, nu arată a nimic cu care să ne întâlnim în experienţa noastră cotidiană.

Comentarii -

Priviţi imaginea de mai sus. Din câte cercuri este aceasta formată şi câte puncte de intersecţie există între acestea?

Aşteptăm răspunsul vostru...

Comentarii -

Apendicele a fost utilizat cu mult timp înainte la digestia celulozei, prezente în dieta preponderent vegetariană a strămoşilor noştri. Între timp, după ce am devenit carnivori, apendicele a fost o sursă de suferinţă şi o curiozitate pentru multă vreme pentru oamenii de ştiinţă.

Comentarii -

Strămoşii noştri, hominizii, erau în principal vegetarieni (asta înainte de apariţia uneltelor din piatră, de descoperirea focului ori de inventarea armelor). Pentru a mesteca plante, era nevoie de un rând suplimentar de molari pentru masticaţie.

Deşi maxilarul modern este mai mic, mulţi dintre noi au şi măsele de minte (care nu indică în vreun fel un indice de inteligenţă ori de raţionalitate superior...).

Comentarii -

Coccisul, osul cozii umane, este ce a rămas din coada strămoşilor noştri, care o foloseau pentru a echilibru ori pentru a se prinde de ramurile copacilor.

Comentarii -

Cei mai mulţi oameni au 12 perechi de coaste, dar 8% au 13, cum au cimpanzeii şi gorilele.

Această a treisprezecea pereche de coaste reprezintă o rămăşiţă a descendenţei noastre comune din antropoide.

Comentarii -

Bărbaţii au sfârcuri pentru acestea sunt necesare femeilor, iar arhitectura organismului uman se dezvoltă mai eficient în uter pornind de la o singură structură.

Comentarii -

În anul 2002 Jennifer A. Leonard, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, a publicat un articol în revista Science, în care arăta că informaţiile din ADN-ul mitocondrial extras din rămăşiţe ale uor câini preistorici "sprijină puternic ipoteza conform căreia străvechii câini domestici americani şi eurasiatici împărtăşesc o obârşie comună - lupii cenuşii ai Lumii Vechi".

În acelaşi număr al revistei Science, un alt articol, publicat de Peter Savolainen, Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, bazat pe un studiu despre variaţia secvenţei de ADN mitocondrial de la 654 de câini din toată lumea, arată că originea câinelui domestic este estul Asiei, acum circa 15.000 de ani.

Strămoşul tuturor câinilor este un lup din estul Asiei.

Comentarii -

Ce este o specie?

Conform celui mai mare teoretician evoluţionist de după Darwin, Ernst Mayr, "O specie reprezintă un grup de populaţii naturale care se pot încrucişa, actual sau potenţial, şi care sunt izolate din punct de vedere reproductiv de alte astfel de populaţii".

Cum apare o nouă specie?

Tot Erns Mayr ne descrie cel mai obişnuit mod în care o specie generează o altă specie (speciaţia alopatrică):
:: un mic grup se desparte de restul grupului-mămă şi devine izolat din punct de vedere geografic de grupul strămoşilor.
:: acest grup mic va trece prin schimbări genetice destul de rapide - în comparaţie cu populaţiile mari, care tind să-şi susţină omogenitatea genetică prin încrucişări interne.

Comentarii -

Secvenţierea ADN-ului reprezintă procesul de identificare a ordinii exacte a nucleotidelor moleculei ADN. Această metodă este folosită, de exemplu, pentru a studia microorganismele (bacterii, viruşi) în cadrul cercetării medicale ori pentru a analiza ADN străvechi, ceea ce ne dă o idee despre evoluţia omului şi despre harta migraţiei sale.

Costurile iniţiale ale secvenţierii ADN-ului erau pur şi simplu uriaşe, dar odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia unei metode îmbunătăţite de secvenţiere (a doua generaţie de secvenţiere sau secvenţierea paralelă masivă) a avut loc şi o dramatică scădere a costurilor. Iată mai jos o reprezentare grafică sugestivă.

 

 

Comentarii -

La începutul lunii august au apărut informaţii în presă despre doparea în masă a atleţilor. Conform acestor informaţii, o treime dintre atleţii de cursă lungă care au câştigat medalii la competiţii mondiale ori olimpice din 2001 până în 2012 e posibil să fi trişat, dopându-se cu cu substanţe care le-au crescut performanțele ori au apelat la "dopajul cu sânge".

Comentarii -

Polimerizarea este o adiţie repetată; este reacţia prin care un număr mare de molecule ale aceluiaşi reactant (monomer), cum ar fi etena, se unesc pentru a forma o macromeleculă (polimer). Exemplu de polimeri: cauciuc, mase plastice, fibre şi fire sintetice, dar şi celuloză şi amidon (ultimii doi, naturali).

Comentarii -

Alcanii sunt des utilizaţi drept combustibili. Prin arderea acestora, pe lângă CO2 şi H2O, rezultă o mare cantitate de căldură (căldură de ardere sau căldură de combustie). Căldura combustiei creşte odată cu numărul de atomi de carbon.

Comentarii -

Compuşii organici care conţin alături de legături covalente simple (atomii pun în comun câte un singur electron) şi una sau mai multe legături multiple (pun în comun mai mulţi electroni) se numesc compuşi nesaturaţi.

Comentarii -

Atomii de carbon, spre deosebire de alţi atomi, au proprietatea de a forma legături simple, duble sau triple cu alţi atomi de carbon, alcătuind lanţuri sau catene de carbon.

Comentarii -

Substanţele care au aceeaşi formulă moleculară, dar formule structurare diferite, se numesc izomeri (izos - acelaşi; mesos - compoziţie).

Începând cu C4 sunt posibile mai multe structuri (la metan, etan şi propan, nu, având o catenă dreaptă fără ramificaţii). Astfel, butanul cu catenă liniară se numeşte normal butanul, iar cel cu catenă ramificată se numeşte izobutan. Structura diferită a izomerilor duce la proprietăţi diferite, cum ar fi temperatura de fierbere.

Comentarii -

Clasificarea hidrocarburilor

:: Hidrocarburi alifatice (nearomatice):
    : saturate (conţin doar legături simple)
        :: alcani (conţin doar legături covalente de tip carbon-carbon şi carbon-hidrogen). Cei lichizi au miros caracteristic de benzină. Primii patru termeni au denumiri specifice: metan (CH4), etan (C2H6), propan (C3H8) şi butan (C4H10).
        :: cicloalcani
    : nesaturate (conţin şi legături multiple)
        :: alchene (conţin o legătură dublă)
        :: alcadiene (conţin două duble legături)
        :: alchine (conţin o triplă legătură)
:: Hidrocarburi aromatice (arene)
    : mononucleare (conţin un nucleu benzenic)
    : polinucleare (conţin două sau mai multe nuclee benzenice)

Comentarii -

Cele mai simple substanţe organice sunt combinaţii binare ale carbonului cu hidrogenul, numite hidrocarburi. Toţi ceilalţi compuşi organici pot fi consideraţi ca derivând de la hidrocarburi prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu alţi atomi sau grupe de atomi şi de aceea se numesc - derivaţi ai hidrocarburilor.

Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor.

Comentarii -

Conceptul de chimie organică a fost introdus de chimistul suedez Berzelius, pentru a diferenţia compuşii organici de origine vegetală sau animală de cei anorganici, de provenienţă minerală.

Comentarii -

Este interesant de ştiut, credem, că Newton nu avea o explicaţie pentru modul în care acţionează gravitaţia. Newton a descris matematic foarte bine modul în care corpurile se atrag în capodopera sa, "Principia", dar nu avea ideea cum se întâmplă asta. Iată ce spunea, într-o scrisoare:

"Faptul că gravitaţia ar trebui să fie înnăscută, inerentă şi esenţială materiei, aşa încât un corp să poată acţiona asupra altui corp la distanţă, printr-un vid, fără intermedierea vreunui alt lucru prin care acţiunea lor să fie transmisă de la unul la celălalt, este pentru mine o absurditate aşa de mare, încât am credinţa că niciun om a cărui facultate de gândire este competentă în chestiunile filozofice nu îi va cădea pradă".

Comentarii -

Una dintre problemele ştiinţei moderne este aceea că, în anumite zone, ea este doar instrumentală (în sensul că este utilizată ca instrument pentru rezolvarea anumitor probleme), dar îi lipseşte inteligibilitatea, explicaţia logică definitivă. Iată un exemplu: legea gravitaţiei universale a lui Newton nu ne spune "ce este în realitate" gravitaţia, ci doar ne descrie modul în care aceasta se manifestă.

Comentarii -

Harta migraţiei homo sapiens

 

Omul modern, homo sapiens, a apărut în estul Africii acum aproximativ 200 de mii de ani.

Comentarii -

Atracţia gravitaţională este o constantă pentru toate organismele de pe Pământ. Aceasta acţionează asupra fiecărui aspect al fiziologiei, comportamentului şi dezvoltării; indiferent de ce eşti, ai evoluat într-un mediu în care gravitaţia ne ţine pe sol. Dar ce se întâmplă dacă eşti luat din mediul familiar şi plasat într-unul în afara experienţei tale evolutive?

Comentarii -

De regulă, de-a lungul istoriei, oamenii şi-au ales perechea din propria localitate ori din zone apropiate geografic. În acest fel, inevitabil s-a ajuns la împerecheri între rude, chiar dacă gradul de rudenie a fost îndepărtat (cine îşi ştie, de pildă, verii de gradul al treilea?).

O consecinţă a acestor obiceiuri de împerechere este că oamenii din aceeaşi localitate / regiune ajung să semene între ei, iar diferenţele dintre regiuni să crească.

La fel cum polimorfismele individuale definesc o persoană ca fiind copilul părinţilor săi, la fel şi oamenii din aceeaşi parte a lumii vor purta semnalul genetic al originii lor geografice.

Comentarii -