Scientia

Cu toţi ne dorim întâlniri cât mai rare cu virusurile. Din păcate, oricâte eforturi am face, este greu de realizat un atare deziderat. Ştiinţa vine cu ceva surprinzător: secvenţe ADN ale unor virusuri letale sunt prezente în genomul uman de mii de ani.

O echipă de cercetători de la Centrul Simons pentru biologia sistemelor, Princeton, SUA (Vladimir A. Belyi şi Arnold J. Levine) şi de la Institutul pentru cercetarea cancerului, Philadelphia, SUA (Anna Marie Skalka) au publicat recent un studiu în PLOS PATHOGENS (pe care-l puteţi citi aici (eng.)) despre multiplele integrări ale unor virusuri străvechi, ca virusul Ebola şi cel al bolii Borna, în genomul vertebratelor.

Despre faptul că în genomul uman se găseşte material genetic viral se cunoştea; cercetări anterioare arătaseră că aproximativ 8% din genom este alcătuit din secvenţe ADN aparţinând unor viruşi. Dar se considera că acest material provenea de la retrovirusuri, care folosesc ADN-ul gazdă pentru a se replica, lăsând astfel în urmă material genetic. Dar filovirusurile (din care face parte şi temutul virus Ebola) şi virusul bolii Borna nu sunt retrovirusuri, ci virusuri ARN, care nu se reproduc în acelaşi fel cu primele.

Studiul celor trei cercetători americani, pornind de la ştirile privind rămăşiţele de material viral în genomul plantelor, s-a axat pe verificarea existenţei de cod genetic al virusurilor ARN în cele 48 de genoame de vertebrate disponibile, căutându-se amprente ale 5666 de viruşi ARN cunoscuţi.

Virusul Ebola

Ce au descoperit cercetătorii? Că două grupuri de virusuri sunt dominante în genomul uman: grupul filovirusurilor Ebola şi cel al virusurilor bolii Borna (despre care puteţi citi detalii aici, eng.). De asemenea, au stabilit că gene ale virusurilor bolii Borna sunt prezente nu doar la oameni, ci şi la veveriţe, porcuşori de Guineea, peştele zebră etc.

Cum a ajuns acest material genetic viral în genomul uman? Probabil că studii viitoare vor oferi răspunsuri la această întrebare. De ce sunt cele două grupuri de virusuri dominante la nivelul genomului uman? Probabil pentru că acestea nu au evoluat prea mult în ultimele milioane de ani, în comparaţie cu alte tipuri de virusuri, care au suferit mutaţii profunde şi au devenit astăzi imposibil de  recunoscut. Cel mai probabil însă, în genomul nostru sunt ascunse "fantome" ale unor virusuri străvechi, care astăzi, dacă nu au dispărut, se găsesc în natură cu o cu totul altă "amprentă" genetică.

BIBLIOGRAFIE
wired.com/wiredscience/2010/07/ebola-in-genomes/
news.sciencemag.org/sciencenow/2010/07/deadly-viruses-have-been-part-of.html