Scientia
Scientia terras irradiamus
Ultimele intrebari pe QA
- Ce s-ar intampla cu un obiect macroscopic daca el ar atinge viteza luminii?
- Intre ce limite in spatiu pot fi situati satelitii pentru a nu cadea pe Pamant si a nu se pierde in spatiu?
- Ce inseamna ca doua particule sunt in stare de inseparabilitate cuantica (quantum entanglement)?
- Inexistentei unor valori exacte ale numerelor irationale nu ii corespund anumite limitari in lumea fizica?
- Cum functioneaza bumerangul? De ce revine la aruncator?
- Este adevarat ca in caz de otravire laptele elimina substanta toxica? Cum?
- Cate zile se poate trai fara mancare? Dar fara apa?
- Este materia o formă a energiei?
- Ce semnificatie fizica se poate atribui numerelor irationale?
- Care e procedura ideala cand simtim ca masina aluneca pe gheata?
- Bere sau vin ?
- Pro şi contra: "Dumnezeu este Universul".
- Cum functioneaza un antibiotic?
- A vazut cineva documentarul "The Secret"?
- Demonstraţi că nu există Dumnezeu.
- Credeti ca se va descoperi viata in lacul Vostok?
- Mai sunt și alte țări (excludem Danemarca) în care învățământul să fie gratuit? Mă refer la facultăți
- Putem fi siguri că oamenii percep lumea într-un mod similar?
- De ce atomul de Hidrogen (protiu) nu are neutroni?
- Care este originea expresiei: "a face pe dracu-n patru"?
- Cum s-a ajuns ca învățământul să fie gratuit în Danemarca?
- Ce a generat big bang-ul?
- Se poate comunica între două calculatoare cu ajutorul unei transmisii FM?
- De ce voltajul incepe sa oscileze descrescator ca urmare a interactiei cu UV-ul?
- Ce va ramane in urma noastra atunci cand toti vom disparea?
Concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)
Este în desfăşurare un nou concurs Scientia. Pentru detalii, citiţi regulamentul concursului.
| O bacterie modificată genetic transformă CO2-ul în combustibil lichid |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Biologie |
| Scris de Scientia.Ro |
| Vineri, 11 Decembrie 2009 20:01 |
|
O echipă de cercetători de la UCLA, condusă de către James C. Liao, profesor de inginerie biomoleculară şi chimică în cadrul prestigioasei instituţii, a încercat o abordare originală şi a reuşit modificarea genetică a unei cianobacterii (algă albastră) astfel încât aceasta să fie capabilă ca în urma consumului de dioxid de carbon să producă izobutanol în formă lichidă, o alternativă de viitor a benzinei. Reacţia în urma căreia este produs combustibilul este întreţinută de energia solară, în cadrul procesului de fotosinteză. Studiul a fost publicat în ediţia online din 9 decembrie a publicaţiei Nature Biotechnology.
Deşi există şi alte soluţii tehnologice de a înlocui benzina prin producerea de biocombustibili din plante ori alge, metoda despre care vorbim prezintă avantajul major că elimină paşii intermediari de rafinare, mai ales descompunerea biomasei, fie că vorbim de biomasă celulozică ori algală, o barieră economică majoră în calea producerii de biocombustibili. Aşadar, metoda care are la bază cianobacteriile modificate genetic prezintă un potenţial de implementare mai eficientă şi mai ieftină prin comparaţiile cu metodele deja existente. Cercetătorii de la UCLA au folosit cianobacteria Synechoccus elongatus, căreia i-au augmentat prin metode genetice cantitatea de RuBisCO - o enzimă responsabilă cu fixarea dioxidului de carbon la nivelul algei. Ulterior au inserat material genetic provenit de la alte microorganisme, ajungând la o formulă de funcţionare internă a bacteriei capabilă ca pe baza dioxidului de carbon capturat şi a luminii solare să producă izobutiraldehidă în formă gazoasă, care, datorită temperaturii scăzute de fierbere şi a presiunii ridicate a gazului poate fi cu uşurinţă extrasă din sistem. Cianobacteria modificată genetic ar putea produce direct izobutanol, dar cercetătorii susţin că este mai facil de folosit un proces chimic ieftin de cataliză pentru a converti izobutiraldehida în izobutanol, dar şi în alte produse utile.
Clic aici pentru ştirea de pe site-ul UCLA...
|
.
|


Au trecut deja câţiva ani de când schimbările climaterice globale au determinat intensificarea eforturilor de identificare a unor soluţii de a reduce emisiile de dioxid de carbon din atmosfera terestră, un gaz cu efect de seră produs îndeosebi prin arderea combustibililor fosili, hidrocarburile şi cărbunii.