Scientia

Să privim la genomul ascidiilor şi vom avea o surpriză neplăcută. Jumătate din genele sale au o istorie simplă din punct de vedere evolutiv. De fapt, acest lucru este valabil şi pentru cealaltă jumătate. Problema este că, cele două istorii sunt complet diferite.

Inexplicabil:anomalii în zborurile spaţiale.4

Se pare că ascidiile nu au, aşa cum am crezut, aceeaşi linie evolutivă ca celelalte cordate, aşa cum au oamenii şi celelalte vertebrate. În schimb, ele sunt rezultatul a ceea ce s-ar întâmpla dacă am contopi un cordat antic cu un strămoş al unui arici de mare.

Fuziunea a două linii evolutive distincte nu ar trebui să poată avea loc, însă mările sunt pline de himere care dovedesc că se poate.

Fuziunea a două linii evolutive distincte nu ar trebui să aibă loc. Potrivit raţionamentului biologic, orice himere ce ar rezulta sunt menite a fi capete evolutive moarte. Nu pentru prima dată, raţionamentul biologic pare a fi greşit.

„Există o părere generală care spune că hibridizarea este rea şi că speciile „pure” sunt bune”, spune James Mallet de la University College London. Adevărul este că hibridizarea este ca mutaţia - cea mai mare parte este rea, dar uneori se transformă în ceva ce satisface o nevoie. „Selecţia naturală poate folosi orice variaţie moştenită pe acestă cale”, spune Mallet.

Biologii au ajuns acum la ideea că mare parte din natură nu este produsul unor linii pure de familie, ci a unei  mase de legături încrucişate. Acesta poate fi modul prin care, de exemplu, instrucţiunile genetice pot transforma ceva ca o omidă în ceva complet diferit: un fluture.

O astfel de metamorfoză este răspândită mai ales în viaţa marină, poate pentru că aici fertilizarea are loc într-un mediu în care sperma poate ajunge la oul „greşit”. Cu atât de multe creaturi diferite care lasă ouăle laolaltă, aşteptând să fie fertilizate, poate că nu este de mirare că are loc o fertilizare greşită, producându-se astfel ceva total neaşteptat.

Cazul clasic este steaua de mare Luidia sarsi. Ea începe să existe ca o larvă mică, cu o stea de mare chiar şi mai mică în interiorul ei. În cele din urmă steaua de mare iese din larvă. Apoi, cele două merg pe drumuri separate. Ce a început cu un organism destul de ciudat, continuă să existe ca două organisme.

Deci, cât de răspândită este această "eşec" biologic? Ştim că, probabil, cel puţin 10% dintre speciile de plante s-au format prin hibridizare. Juriul nu poate afirma cât de important este procesul în speciile mai evoluate. „Abia începem să înţelegem fenomenul”, spune Mallet.

Inexplicabil: Boala Morgellons (6)

Textul reprezintă traducerea articolului 13-more-things publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Duceac Irina Delia