Scientia

Una dintre întrebările fundamentale ale ştiinţei este: cum a apărut viaţa pe planeta noastră? Este una dintre marile întrebări în privinţa cărora, deşi s-au făcut progrese, multe sunt încă de descoperit. Experimentul Miller-Urey recreează condiţiile iniţiale.

În 1929 doi biochimişti, John Haldane şi Aleksander Oparin, au avansat în mod independent ipoteza că în urmă cu milioane de ani atmosfera Pământului nu conţinea oxigen. În aceste condiţii dificile, compuşii organici s-ar fi putut dezvolta din simple molecule doar sub acţiunea unei surse puternice de energie, ca radiaţia ultravioletă ori fulgerele. Haldane a sugerat că oceanul ar fi putut fi un fel de "supă primordială" în care s-ar fi dezvoltat compuşii organici.

Experimentul Miller-Urey

În 1953 chimiştii Harold C. Urey şi Stanley Miller au decis să testeze ipoteza celor doi biochimişti, Oparin şi Haldane, privind crearea compuşilor organici.

Urey şi Miller au construit un sistem închis, asemănător atmosferei terestre străvechi. Pentru a simula atmosfera fără oxigen, aceştia au introdus în sistemul creat hidrogen, metan şi amoniac. În continuare chimiştii au generat pe post de fulgere scântei şi au folosit un condensator pentru a răci gazele şi a le transforma în lichidul ce urma să fie analizat.

După o săptămână Urey şi Miller au constatat existenţa din abundenţă a compuşilor organici, printre care şi aminoacizi: glicocol, alanină şi acid glutamic. 10-15% din carbon se regăsea sub formă de compuşi organici.

 

Aminoacizii sunt elementele constituente ale proteinelor, care, la rândul lor, sunt ingrediente fundamentale ale celulei.

 

În urma efectuării acestui experiment, Urey şi Miller cu tras concluzia că molecule organice se pot forma într-un mediu fără oxigen, aşa cum se presupune că era atmosfera Pământului cu milioane de ani în urmă.

Bibliografie:
millerureyexperiment.com
pubs.acs.org/cen/news/86/i42/8642notw4.html
chem.duke.edu/~jds/cruise_chem/Exobiology/miller.html
wikipedia.org