Originile mitul conform căruia folosim doar 10% din creier
Lăsaţi-mă să o spun răspicat: nu există nicio dovadă ştiinţifică care să sugereze că ne folosim doar 10 procente din creiere. Cu alte cuvinte, afirmaţia „Ne folosim doar 10% din creiere” este falsă; este un mit. În fapt, ne folosim tot creierul.
Frederick Sanger. Scurtă biografie
Scopul suprem al geneticii a fost realizarea unei hărţi a genomului uman, peste 100.000 de gene şi milioane de perechi de baze. Toate aceste cercetări ştiinţifice nu ar fi fost posibile fără munca unui biochimist britanic – Frederick Sanger.
Paraziţii. Ordinul Anoplura. Păduchii
Ordinul Anoplura cuprinde 2 genuri de paraziţi, Pediculus şi Pthirius, cu 3 specii parazite pentru om: Pediculus humanus capitis, Pediculus humanus corporis şi Pthirius pubis. Cele 3 specii diferă prin caracterele morfologice şi localizare: cap, corp şi regiunea pubiană.
Scurtă introducere în neuroştiinţă
Vă invităm astăzi la o incitantă introducere în neuroştiinţă. Câţi neuroni avem? Folosim doar 10% din creier? Cât cântăreşte creierul uman? Cât de repede circulă informaţia la nivelul sistemului nervos? Care sunt principalele boli ale sistemului nervos?
Ectoparaziţi. Genul Sarcoptes. Râia
O clasificare simplă a paraziţilor îi împarte în endoparaziţi, paraziţi interni şi ectoparaziţi sau paraziţi externi. Ectoparaziţii sunt artropode hematofage, adică se hrănesc cu sânge şi produc leziuni cutanate. În continuare, despre specia Sarcoptes scabiei, care provoacă râia.
Diviziunile creierului
Creierul poate fi clasificat în două părţi, filogenetică (prin evoluţie) şi embriologică (prin dezvoltare). Mai jos sunt două tabele care arată cum poate fi creierul clasificat – reţineţi însă că acestea sunt doar nume pentru zone specifice ale creierului.
Puncte slabe ale cercetării observaţionale
Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.
Predicţii bazate pe metoda actuarială
Deseori, previziunile bazate pe corelaţii se dovedesc a fi mai exacte decât raţionamentele experţilor. În cartea sa, “Predicţie clinică versus statistică” (1954), Paul Meehl a vorbit despre rezultatele tehnicilor statistice în prezicerea unor fenomene clinice.
Corelaţie şi predicţie
Informaţiile strânse în cadrul cercetării observaţionale se numesc date corelaţionale. Corelațiile sunt tipare apărute în date. De exemplu, Stern a descoperit că mamele care îşi sincronizau mişcările cu ale bebeluşilor aveau raporturi mai bune cu aceştia.
Cercetarea observaţională
Cercetarea observaţională constă în observarea sistematică. "Sistematic" implică o procedură raţională şi reproductibilă de colectare a datelor. Datele pot fi colectate cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare video ori cu un chestionar.
Paraziţii din noi. Ciupercile
Organismul uman poate fi parazitat de o gama foarte largă de vieţuitoare, unele dintre ele fiind protozoare, altele aparţinând regnului Fungi: ciupercile. Acestea reprezintă agentul etiologic al unor micoze. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
Paraziţii din noi. Trichinella spiralis
Trichinella spiralis este un parazit intestinal mic şi foarte cunoscut. Acest nematod măsoară 3 mm femela, iar masculul 1,5 mm lungime. Caracteristic acestei specii este femela vivipară care elimină direct larvele. Mai multe detalii, în cele ce urmează.
Paraziţii din noi. Strongyloides stercoralis
Nematodele sunt paraziţi specifici omului, având reprezentanţi ce depăşesc câţiva centimetri lungime. Cel mai mic dintre aceştia este Strongyloides stercoralis. Femelele adulte de Strongyloides stercoralis măsoară 2 mm, iar masculii puţin peste 0,7 mm.
Paraziţii din noi. Toxocara canis
O specie parazită înrudită cu Ascaris lumbricoides este Toxocara canis, un vierme cilindric întâlnit la câine şi uneori la om. Aspectul morfologic este similar cu Ascaris lumbricoides, aceeaşi diferenţă de lungime dintre sexe: masculul de 10 cm, femela de 18 cm.
Ascaris lumbricoides (Limbricii)
Corpul uman devine uneori gazda unui parazit din clasa Nematoda ce nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare: Ascaris lumbricoides sau, după denumirea populară, limbrici. În stare adultă masculul Ascaris lumbricoides măsoară 15 cm lungime.