Visele şi somnul REM – lucruri distincte
Visele apar atât în somnul REM, cât şi în cel non-REM, pentru că visul se referă la procesele mentale pe care o persoană le poate relata la trezire. Aparent, perioadele REM stimulează visele, căci somnul REM este o stare foarte activă însoţită de schimbări biologice.
Stadiile somnului
Cercetătorii somnului diferenţiază multiple faze ale somnului care se succed într-un ciclu ce se repetă de trei, patru ori pe noapte. Fiecare ciclu ţine aproximativ o oră şi jumătate. Un grup de cercetători a propus în 1937 divizarea ciclului în 5 stadii identificate de EEG.
Somnul REM la pisici
Deşi descoperirea somnului REM a avut în cele din urmă un impact puternic asupra cercetării somnului, relatarea iniţială referitoare la legătura dintre somnul REM şi vise a fost întâmpinată cu „o explozie de apatie” în comunitatea ştiinţifică. (Lubin, 1974).
Somnul
Somnul este numit câteodată treimea uitată a existenţei. El reprezintă o stare alterată de conştiinţă pe care o experimentăm, iar de cele mai multe ori o uităm, aproape în fiecare noapte. În prima jumătate a secolului XX se pare că somnul a fost uitat şi de psihologi.
Două tipare de gândire
Într-un articol puţin observat din 1963, Ulric Neisser a notat: „Mulţi scriitori au distins două tipuri de procese mentale”. Unul dintre ele este bine ordonat, uşor de descris şi controlat prin intermediul proceselor conştiente, precum planificarea.
Redescoperirea celor două tipare
Cele două modalităţi de gândire au fost redescoperite în anii 90. Raichle (1994), scriitor la Annual Reviews of Psychology, a verificat dovezile de la experimentele cu scanări ale creierului şi a ajuns la concluzia că există în creier două traiectorii distincte de procesare.
Localizarea „executivului”
O descoperire bazată pe scanarea creierului este că o zonă din creier numită girusul cingular anterior, situat în lobii frontali, puţin mai sus de nivelul ochilor, se activează atunci când subiecţii realizează o procesare activă, intenţională a informaţiilor de orice tip.
Învăţarea inconştientă
Psihologii au descoperit dovezi conform cărora procesul învăţării începe ca activitate inconştientă. Acest lucru sună ca o contrazicere a ideii lui Mandler. Această idee a lui Mandler afirmă că pentru a învăţa ceva nou este necesar controlul conştient.
Procesele inconştiente în gândire
Despre procesele inconştiente ale gândirii s-a discutat încă de pe vremea gânditorului grec Aristotel. Acest subiect a devenit popular în rândul cercetătorilor şi a publicului general de repetate ori. Citiţi mai multe detalii, în continuarea articolului.
Totul despre cafeină
Cafeina. O puteţi numi şi 3,7-dihidro-1,3,7-trimetil-1H-purină-2,6-dionă ori 1,3,7-trimetilxantină. Cafeina, poate cel mai popular drog din lume. Consumăm cafeină în cafea, ceai, cacao, ciocolată, unele băuturi răcoritoare, dar şi în unele medicamente.
Cât de fierbinţi sunt super-Pământurile?
Super-Pământurile, planete extrasolare telurice de câteva ori mai mari ca Terra, ar putea rămâne fierbinţi o lungă perioadă după formare, spune un nou studiu. Descoperirile ar putea ajuta la înţelegerea condiţiilor reale existente pe astfel de planete.
Apa în organism
Apa este principalul constituent al tuturor fiinţelor vii. Fiind o substanţă atât de importantă, apa intră în structura ţesuturilor, astfel o parte din apă se va găsi în spaţiile libere dintre moleculele mari de proteine sau va fi reţinută la suprafaţa altor molecule.
Creierul. Diferenţe între bărbaţi şi femei
Creierul uman este diferit la indivizii din cadrul aceleiaşi specii, dar cu siguranţă sexul (cel determinat de cromozomi) are un important cuvânt de spus în ceea ce priveşte creierul uman. În continuare, despre o parte a diferenţelor dintre femei şi bărbaţi la nivelul creierului.
Istoria Pământului. Precambrianul (1)
Precambrianul reprezintă unul dintre cei doi mari eoni ai istoriei planetei noastre, înglobând aproape 90% din aceasta. Practic, tot ceea ce este mai vechi de 540 de milioane de ani face parte din această eră. De ce acest prag, vă întrebaţi?
Comportamentul discrepant cu atitudinea
Comportamentul care vine în contradicţie cu atitudinile avute anterior se numeşte comportament discrepant cu atitudinea. Acesta este tipul de comportament care creează disonanţă, prin urmare, comportamentul care modifică atitudinile.