Scientia

Vorbim astăzi despre alcătuirea geologică a Terrei, despre nucleul alcătuit din fier şi nichel şi despre straturile de rocă ce-l învelesc. Principalele straturi de rocă din alcătuirea Terrei sunt mantaua şi scoarţa terestră.

Naşterea şi evoluţia Pământului (3)

Nucleul Terrei

Nucleul sau miezul Terrei are o densitate mult mai mare decât mantaua sau scoarţa terestră şi este alcătuit în special din elemente grele precum fierul sau nichelul, doar 8-12% din greutatea sa constând în elemente uşoare precum sulful. Centrul miezului este solid,  iar exteriorul acestuia este alcătuit din metal lichid. Structura miezului a fost stabilită cercetând propagarea undelor seismice, iar compoziţia chimică prin studiul densităţii diferitelor roci de la suprafaţă şi prin studierea compoziţiei meteoriţilor formaţi în perioada formării Terrei. Studiind densitățile rocilor aflate în apropierea suprafeţei şi raportând aceste densităţi la greutatea Terrei s-a ajuns la concluzia că nucleul Terrei trebuie să fie constituit din elemente grele, precum fierul sau nichelul.


Mantaua

Mantaua este alcătuită în special din silicaţi. Aceşti silicaţi sunt deosebit de denşi, din cauza presiunilor uriaşe prezente la acest nivel. Straturile superioare ale mantalei sunt unite cu scoarţa terestră, împreună formând plăcile tectonice.

Plăcile tectonice
credit: platetectonics.com

Suprafaţa terestră nu este compactă, ci este alcătuită dintr-un număr mare de plăci denumite plăci seismice. Mişcarea acestor plăci determină producerea seismelor şi formarea lanţurilor muntoase.


Astenosfera

Între nucleu şi manta, deci sub litosferă se află astenosfera, unde temperaturile sunt aproape de punctul la care roca se topeşte. Materia din astenosferă se află la limita între solid şi lichid, stare cunoscută sub numele de ,,solidus’’. Astenosfera prezintă curenţi, denumiţi curenţi de convecţie. Curenţii de convecţie mişcă ascendent materia din astenosferă.


Scoarţa terestră

Scoarţa terestră reprezintă stratul exterior şi cel mai subţire al litosferei. Aceasta are o grosime de aprox. 30 de km sub continente şi 10 km sub bazinele oceanice. Scoarţa terestră are o densitate mult mai scăzută decât mantaua, deoarece este constituită în special din elemente chimice uşoare precum siliciul, aluminiul sau calciul. Scoarţa continentală (situată sub continente) şi cea oceanică (situată sub bazinele oceanice) diferă prin densitate, compoziţie şi grosime.


Scoarţa continentală

Grosimea scoarţei continentale variază de la 25 la 70 de km, iar porţiunile cele mai groase sunt cele de sub lanţurile muntoase tinere. Are o compoziţie foarte diversă conţinând de la roci sedimentare ca gresia, cărbunele şi calcarul până la roci vulcanice precum granitul. Compusă în special din roci vulcanice, foarte dense, această scoarţă variază în grosime de la 6 la 11 km.


Pedosfera

Pedosfera reprezintă învelişul discontinuu al scoarţei terestre alcătuit din totalitatea solurilor. Solurile sunt alcătuite din roci dezagregate (fărâmiţate) amestecate cu materii organice, rezultate din organismele moarte. Pedosfera are un rol vital pentru existenţa vieţii, plantele extrăgându-şi substanţele necesare din substanțele organice aflate în soluri.

Plăcile tectonice (5)