Blocajele mentale sunt incredibil de iritante. Nu contează dacă e vorba de documente de serviciu, dacă încerci să decizi în ce culoare să îţi vopseşti atelierul sau dacă te întrebi unde vei petrece vacanţa; uneori ajungi la un blocaj mental şi nu poţi merge mai departe.

Numărul opţiunilor poate fi copleşitor sau nu poţi veni cu nicio idee. În fiecare caz eşti blocat şi nu pare să existe nicio cale de ieşire. Soluţia obişnuită este de a lua o pauză. După o oră, o zi sau o săptămână, te întorci asupra problemei şi totul pare clar. Nu poţi înţelege de ce nu ai putut rezolva problema de prima dată: răspunsul se afla chiar în faţa ta.

Aceasta este o capacitate fascinantă a minţii: ea poate rezolva problemele în mod inconştient, în timp ce noi ne trăim viaţa cotidiană.

M-am întors la probleme la care mă blocasem şi am fost uluit când am simţit cum răspunsul a venit parcă de niciunde, ca prin minune. Parţial asta mă face să uit toate acele momente în care m-am rătăcit prin oraş ori nu mi-am putut aminti numele unui vecin.


Incubarea funcţionează


Efectul de incubaţie este bine cunoscut şi a fost inclus într-o teorie de început despre creativitatea în patru stadii, formulată în 1926 de către Graham Wallas, un psiholog englez:

1. Pregătirea
2. Incubaţia
3. Iluminarea sau înţelegerea
4. Verificarea


Problema cu această teorie este că etapa incubaţiei este extrem de misterioasă. Prima dată te pregăteşti, apoi apare „incubaţia”, ceea ce implică să nu faci niciun efort conştient ca să rezolvi problema, iar apoi vine înţelegerea. Sună prea bine ca să fie adevărat.

Chiar dacă sună prea bine sau nu ca să fie adevărat, cercetările psihologice susţin că incubaţia (sau luarea unei pauze) funcţionează. S-au efectuat cam 50 de studii diferite pe această temă şi trei sferturi dintre ele au confirmat existenţa unui anumit efect.

Întrebarea este: de ce funcţionează? Acest lucru contează şi vă voi explica de ce în cele ce urmează.



Este vorba doar de odihnă?


Un grup de psihologi spun că este doar efectul odihnei. Când iei o pauză de la problema pe care o ai îţi odihneşti mintea, iar când revii asupra sa eşti mai proaspăt, aşa că te descurci mai bine. Nu doar mintea e mai proaspătă, ci şi perspectiva ta asupra problemei. Înainte, vedeai problema într-un mod particular care îţi limita abilităţile de a veni cu soluţii. După o pauză, totuşi, uiţi lucrurile la care te poticneai, astfel că rezolvarea devine posibilă.

Pe de altă parte, există şi psihologi care afirmă că, într-adevăr, toate acestea sunt lucruri importante, dar ele nu ne spun întreaga poveste. Pauza nu doar că îţi împrospătează mintea, ci îi şi oferă timp inconştientului să lucreze la rezolvarea problemei.

Acest argument este important pentru că dacă inconştientul lucrează atunci contează faptul că eşti motivat, că te aştepţi să lucrezi la problemă din nou şi că eşti creativ. Dacă nu, tot ce contează este faptul că ai luat o pauză.


Sarcina utilizărilor alternative

Aceste două opinii au fost testate într-un nou studiu realizat de Gallate et al. Ei au dat participanţilor un test standard de creativitate care ...

" ...implică trecerea pe o listă în două minute a cât mai multe întrebuinţări neobişnuite ale unui obiect uzual. Luaţi ca exemplu, un scaun: poţi sta pe un scaun, dar acest lucru nu e chiar aşa de neobişnuit. Poţi sta în picioare pe un scaun, ceea ce e un lucru mai puţin obişnuit. Poţi construi o fortăreaţă din scaune, poţi să faci focul cu scaune ca să învingi frigul sau te poţi bate cu scaune într-un bar. Cu cât dai mai multe exemple în timpul alocat, cu atât eşti, de obicei, mai creativ (încercaţi testul, e distractiv)". (de la: Duck/Rabbit Illusion Provides a Simple Test of Creativity).


După aceea, subiecţilor li s-a dat un test de matematică care le-a ţinut componenta conştientă a minţii ocupată, iar apoi au fost rugaţi să revină asupra testului de creativitate. Numai unor participanţi li se spusese că vor reveni la testul de creativitate, iar restul au fost vizibil surprinşi când li s-a cerut să se întoarcă la primul test.

Pentru cei care au fost surprinşi să facă testul de creativitate încă o dată, performanţa lor medie nu s-a îmbunătăţit cu mult. Pentru cei pentru care inconştientul a avut timp să lucreze, rezultatele s-au îmbunătăţit semnificativ. Ei au revenit la primul test cu un număr mai mare decât dublu de idei.


Progresul

Acest studiu sugerează că inconştientul joacă un rol foarte important în efectul de incubaţie. Se pare că pentru grupul de oameni care au ştiut că vor parcurge o sarcină încă o dată, inconştientul a lucrat pentru a găsi mai multe soluţii.

Acest lucru înseamnă că ieşirea dintr-un blocaj mental ţine de mai mult decât o simplă pauză. Este bine să fii motivat şi să ştii că te vei mai întoarce asupra unei probleme. De asemenea, sunteţi avantajat dacă sunteţi o persoană creativă pentru că studiile au arătat că persoanele care sunt în mod natural mai creative au de câştigat mai mult de pe urma unei pauze faţă de ceilalţi.

Întotdeauna când suntem grăbiţi şi avem nevoie să ne reamintim ceva, luarea unei pauze este un instrument simplu, dar eficient de stimulare a creativităţii. Pentru a veni cu mai multe soluţii creative pentru probleme, introdu în programul tău de muncă şi nişte pauze.

Iată şi două sfaturi sugerate de studiile efectuate, sfaturi care te ajută ca perioadele tale de incubaţie să fie mai eficiente:

Pregăteşte-te. Un sprijin acordat efectului de incubaţie vine prin intermediul pregătirii. Dacă priveşti problema din mai multe unghiuri înaintea perioadei de incubaţie, ai mai multe şanse ca inconştientul tău să îţi ofere nişte răspunsuri.
Pauze scurte. Chiar şi perioadele relativ scurte de incubaţie pot fi de succes. Studiile arată că 30 de minute de incubaţie pot fi mai utile decât 24 de ore similare.



Traducere de Ionuţ Mihalache, după The Incubation Effect: How to Break Through a Mental Block, cu acordul autorului.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.