Virusul rujeolei (microscop electronic)
Credit: wikipedia.org
Imaginați-vă o boală mai infecțioasă decât oricare alta cunoscută de știința medicală și care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ucide 2,6 milioane de copii mici în fiecare an, lăsând alte milioane de copii cu surzenie și chiar leziuni cerebrale. Sună ca ceva desprins dintr-o ficțiune de groază cu pandemii, dar o astfel de boală există. Este vorba despre rujeolă.
Rujeola, cunoscută popular și sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă, care se transmite prin aer, și este cauzată de un virus care poate duce la complicații grave și deces, informează 360medical.ro.
Virusul rujeolic aparține familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus, și se raspândește cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
În urma eradicării cu succes a variolei în anii 1970, un efort similar de vaccinare la nivel mondial a redus mortalitatea prin rujeolă de la 2,6 milioane în 1980 la 73.000 până în 2014.
Numărul R al rujeolei (numărul mediu de persoane pe care o persoană infectată cu virusul va continua să le infecteze) de 15 sau mai multe persoane pune în umbră chiar și cele mai galopante variante ale SARS-CoV-2.
Din cauza acestei infecțiozității sale, nu a fost niciodată posibil să se ajungă la eradicarea bolii, dar multe țări au fost declarate fără rujeolă de către OMS.
Totuși, această realizare nu este neapărat permanentă. Marea Britanie a fost considerată fără rujeolă în 2016, dar și-a pierdut statutul doar doi ani mai târziu. Iar acum se înregistrează o creștere a numărului de cazuri în Anglia, cu focare semnificative în Londra și în West Midlands.
Principala armă în războiul împotriva rujeolei a fost vaccinul ROR, implementat începând cu 1971, care oferă, de asemenea, imunitate împotriva oreionului și rubeolei – două alte virusuri cu efecte potențial neplăcute pe termen lung.
Implementarea la nivel mondial a vaccinului ROR a fost probabil cel mai mare triumf în materie de sănătate publică din ultimul sfert al secolului XX, salvând cel puțin 56 de milioane de vieți, potrivit estimărilor OMS. Până când, în 1998, a apărut un obstacol, când un articol apărut în revista The Lancet, sugera o legătură între vaccinul ROR și autism. În 2010 lucrarea a fost retrasă, iar autorul principal, Andrew Wakefield, a fost exclus de la practicarea medicinei în Marea Britanie.
Dar răul fusese deja făcut.
În ciuda numeroaselor studii care au confirmat atât eficacitatea, cât și siguranța vaccinului ROR și care nu au găsit nicio legătură cu autismul, mulți oameni au început să se răzgândească înainte de a-și vaccina copiii.
Ezitarea vaccinală se instalase, iar rujeola a început să se întoarcă insidios, numărul deceselor la nivel mondial urcând la 136.000 în 2022.
Ezitarea în privința vaccinării și dezinformarea
Ezitarea vaccinală, deși nu este o noutate, a devenit o problemă atât de mare pentru serviciile de sănătate publică, încât face obiectul unui interes intens pentru cercetare.
Și nu este vorba doar de poveștile de speriat despre autism. Studiile au scos la iveală întreaga complexitate a problemei: faptul că nu există un singur factor pe care să-l împărtășească persoanele care au ezitări față de vaccinuri și, prin urmare, nu există o strategie educațională publică evidentă și ușoară pentru a rezolva problema.
Cei care sunt mai puțin educați au tendința de a ezita; dar la fel și cei care sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere educațional.
De asemenea, cei care au convingeri religioase profunde, dar și cei care sunt militanți anti-religioși, cei care nu au încredere în statul-dădacă, cei care nu au încredere în capitalism și în special în industria farmaceutică, cei mai săraci din societate dar și cei mai bogați – toate aceste grupuri prezintă niveluri ridicate de ezitare față de vaccinuri, dar adesea nu au nimic altceva în comun.
În schimb, o persoană cu venituri medii, cu un nivel de educație rezonabil și cu convingeri religioase slab susținute este cel mai probabilă să se regăsească la coadă, la vaccinare, deși studiile nu au aflat cu adevărat de ce.
Ezitarea vaccinală este acum o problemă pentru toate programele de vaccinare, dar în special pentru rujeolă, deoarece R-ul său de 15 sau mai mult înseamnă că orice scădere a acoperirii vaccinale va duce la o creștere rapidă a cazurilor.
În cazul în care acoperirea vaccinală devine scăzută la nivel local, pot apărea epidemii locale de o gravitate considerabilă.
În prezent, mai multe țări și-au pierdut statutul de țară fără rujeolă, obținut cu greu, în Europa, inclusiv Albania, Republica Cehă și Grecia, precum și Regatul Unit.
Vaccinul ROR nu este doar pentru copii, spun experții în Sănătate
Chiar dacă un adult a primit ROR în copilărie sau a supraviețuit unei infectări cu virusul rujeolic, imunitatea sa poate scădea.
Deși riscul unui al doilea atac suficient de grav pentru a produce simptomele observate la copiii neprotejați este foarte mic, vaccinul ROR pentru adulți merită totuși să fie aplicat, deoarece nu se limitează la protejarea persoanei care primește vaccinul.
Prin întărirea imunității adulților împotriva acestor trei virusuri (rujeolă, oreion și rubeolă), scade probabilitatea unei infecții asimptomatice și previne ca un adult să devină un purtător involuntar.
Vaccinul ROR pentru adulți poate contribui la restabilirea unei părți din imunitatea colectivă care a fost pierdută din cauza ezitării vaccinării.
Bebelușii cu vârsta sub un an nu pot primi ROR, astfel că ei sunt cei mai vulnerabili.
Optarea pentru ROR pentru adulți ajută la protejarea acestor bebeluși împotriva rujeolei și ajută la prevenirea rubeolei la femeile însărcinate și la bebelușii acestora.
În cazul bărbaților de o anumită vârstă, optarea pentru ROR pentru adulți i-ar putea proteja individual împotriva orhitei – temuta inflamație a testiculelor care este un simptom al oreionului la bărbații maturi.
Virusul rujeolei poate afecta memoria imunitară a organismului, provocând așa-numita amnezie imună.
Prin protejarea împotriva rujeolei, vaccinul împiedică organismul să își piardă memoria imună și își păstrează rezistența la alte infecții.
Din cauza unei ezitări susținute în privința vaccinării cu ROR, epidemiile necontrolate de rujeolă s-ar putea întoarce, avertizează experții în materie de sănătate.
Aceștia recomandă imunitatea colectivă împotriva rujeolei și prin vaccinarea adulților.
Marți, filiala europeană a OMS a făcut apel la intensificarea campaniei de imunizare, avertizând că numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în Europa între lunile ianuarie şi octombrie 2023 a fost de 30 de ori mai mare comparativ cu anul 2022, informează Agerpres.
Agenția ONU a avertizat că sporirea numărului de cazuri se datorează unui regres al acoperirii vaccinale.
„Între ianuarie şi octombrie 2023, peste 42.000 de cazuri de rujeolă au fost raportate de 41 dintre cele 53 de state membre din regiune”, care include şi ţări din Asia Centrală, a declarat organismul ONU într-un comunicat, în creștere față de 941 de cazuri în 2022.
Kazahstan şi Rusia sunt ţările cele mai afectate, cu peste 10.000 de cazuri fiecare. Cu 183 de cazuri, Regatul Unit este ţara din Europa de Vest în care resurgenţa bolii, considerată eliminată în 2021, este cea mai evidentă.
„Am constatat în regiune nu doar o creștere de aproape 30 de ori a cazurilor de rujeolă, ci şi aproape 21.000 de spitalizări şi cinci decese asociate rujeolei. Acest lucru este îngrijorător”, a declarat directorul regional al OMS, Hans Kluge, citat în comunicat.
„Sunt necesare eforturi urgente de vaccinare pentru a opri transmiterea şi pentru a preveni răspândirea” bolii, a adăugat Kluge.
Revenirea acestei boli virale extrem de contagioase, care poate conduce la complicaţii fatale şi care se răspândeşte pe cale aeriană, este atribuită unei scăderi a acoperirii vaccinale în anii post-Covid-19.
„Pandemia de Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra performanţelor sistemului de vaccinare în cursul acestei perioade, ducând la o acumulare de copii nevaccinaţi sau insuficient vaccinaţi”, se arată în comunicat.
Potrivit OMS, care solicită o intensificare a campaniilor de conştientizare în rândul comunităţilor nevaccinate, peste 1,8 milioane de sugari din regiune nu au fost vaccinaţi împotriva rujeolei între anii 2020 şi 2022.
La nivel local, este important ca cel puţin 95% dintre copii să fie vaccinaţi pentru evitarea eventualelor focare, atunci când virusul este importat. În 2022, doar 92% dintre copiii europeni au primit o a doua doză de vaccin.
În Regatul Unit, creșterea numărului de cazuri de rujeolă au determinat autoritățile sanitare din Regatul Unit să declare, la sfârșitul săptămânii, „incident național de sănătate”.
Marea Britanie se află pe o traiectorie în care „totul se înrăutățește foarte mult” în ceea ce privește răspândirea virusului, a avertizat la sfârșitul săptămânii, șefa UKHSA, prof. Dame Jenny Harries, sfătuindu-i pe părinții copiilor britanici să verifice starea de vaccinare a copiilor lor, în condițiile în care gradul de absorbție a vaccinului ROR a scăzut în această țară la o medie de 85%.
Ea a declarat că, în lipsa unor măsuri urgente, este posibil ca rujeola să se răspândească rapid și că este nevoie de măsuri imediate pentru a crește gradul de absorbție a vaccinului împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) în zonele în care numărul de copii care au primit vaccinul este scăzut.
„Avem nevoie de un efort concertat pe termen lung pentru a proteja indivizii și pentru a preveni marile epidemii de rujeolă”, a spus ea.
Simptomele virusului extrem de infecțios includ o erupție cutanată urâtă, febră mare, infecții ale urechii, ochi roșii și umezi și dureri.
Cifrele oficiale din Marea Britanie arată că absorbția vaccinului este la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.
Experții de sănătatea britanici avertizează că, în cazul copiilor care contractează virusul rujeolic aceștia se pot îmbolnăvi grav, iar „unii vor suferi complicații care le vor schimba viața”.
„Aproximativ una din 1.000 de persoane care suferă de rujeolă dezvoltă o inflamație a creierului și, chiar și în țările cu venituri ridicate, cum ar fi Marea Britanie, aproximativ una din 5.000 moare din cauza infecției”, a declarat prof. Helen Bedford, specialist în sănătatea copiilor la Institutul pediatric Great Ormond.
În afară de vaccinare și gestionarea simptomelor rujeolei, nu există niciun tratament pentru această boală infecțioasă extrem de contagioasă.
În România, Ministerul Sănătății (MS) a aprobat în noiembrie 2022 un plan de acțiune care are ca țintă eliminarea rujeolei și rubeolei din România în următorul deceniu, în principal prin creșterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
În ultimii ani, rata vaccinării din România a scăzut semnificativ, în special din cauza activiştilor care militează împotriva vaccinării.
Pe 5 decembrie 2023, MS a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, motivând decizia prin creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă și prin numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați. În prezent, numărul deceselor a ajuns la patru.
Țara noastră s-a mai confruntat cu o epidemie de rujeolă, declarată pe 30 septembrie 2016, iar cazurile au crescut la peste 20.000 de mii, până în mai 2020, întegistrîndu-se peste 60 de decese.
Wikipedia:
Rujeola este o boală infecțioasă foarte contagioasă, prevenibilă prin vaccinare, cauzată de virusul rujeolei.
Simptomele se dezvoltă de obicei la 10-12 zile după expunerea la o persoană infectată și durează 7-10 zile.
Simptomele inițiale includ de obicei febră, adesea mai mare de 40 °C, tuse, rinoree și conjunctivită.
Pete mici albe numite enantem și cunoscute sub numele de semnul Koplik se pot forma în interiorul gurii la două sau trei zile după debutul simptomelor.
O erupție cutanată roșie, maculopapulară, plată, care începe de obicei pe față și apoi se răspândește la restul corpului, începe de obicei la 3 până la 5 zile după debutul simptomelor.
Complicațiile frecvente includ diareea (în 8% din cazuri), infecția urechii medii (7%) și pneumonia (6%).
Acestea apar în parte din cauza imunosupresiei induse de rujeolă, ceea ce face pacientul vulnerabil la infecții oportunistice.
Mai rar pot apărea convulsii, orbire sau inflamație a creierului.
Articol preluat de pe 360medical.ro, cu acordul editorului.
