Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| De ce nu sunt păsările zburătoare mai mari |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Biologie |
| Scris de Mihnea Maftei |
| Marţi, 15 Noiembrie 2011 20:39 |
|
Diferite păsări au evoluat diferite strategii de înlocuire a penelor de zbor, acestea fiind deteriorate de radiaţiile ultraviolete şi de bacterii. Păsările mici îşi înlocuiesc succesiv cele 9 sau 10 pene principale de zbor, fiecare pană în cam trei săptămâni, în timpul unui proces de năpârlire ce se întâmplă o dată sau de două ori pe an. Păsările mai mari pot avea procesul de năpârlire extins pe 2 sau 3 ani sau îşi pot înlocui simultan mai multe pene din părţi diferite ale corpului. Unele păsări mari care se pot proteja de prădători şi hrăni fără a zbura îşi înlocuiesc toate penele simultan (gâşte, raţe). Lungimea penelor este proporţională cu (masa păsării)1/3, adică radical de ordin 3 din masa păsării, în timp ce rata de creştere a penelor este proporțională doar cu (masa păsării)1/6. Aceasta înseamnă că speciile mai mari de păsări au nevoie de un timp mai lung de creştere a penelor de zbor, astfel încât o pasăre de 10 kilograme are nevoie de 56 de zile pentru a înlocui o pană de zbor. Păsările prea mari nu ar putea înlocui aceste pene înainte de a fi deteriorate.
Autorii studiului spun că această neconcordanţă între rata de creştere a penelor şi lungimea lor ar putea fi cauzată de dificultatea cu care penele, structuri aproximativ bidimensionale, ar putea să crească din tecile aproximativ unidimensionale. În trecut, pasărea zburătoare Argentavis cântărea probabil în jur de 70 de kilograme. Este posibil ca ea să îşi fi înlocuit toate penele simultan, stând pe sol o perioadă îndelungată şi hrănindu-se din rezervele de grăsime. Sursa: PhysOrg.com.
|
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Un grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kg.