Scientia

Ad Hominem este o eroare de logică ce constă în folosirea unui atac împotriva persoanei care emite o opinie în încercarea de a invalida argumentele acesteia. Dacă veţi urmări cu atenţie, veţi observa că acest tip de eroare de logică este foarte întâlnită în discuţiile politice.

 

Ion Iliescu îşi exprimă opinia conform căreia ceea ce face Traian Băsescu prin chemarea în piaţa publică a cetăţenilor pentru a-l susţine împotriva parlamentarilor care vor să-l demită reprezintă un pericol pentru democraţie, pentru că în felul ăsta se exercită o presiune nepermisă asupra membrilor Parlamentului.
La acestea un analist politic ar spune următoarele: ceea ce spune Ion Iliescu este fals. Aduceţi-vă aminte că Ion Iliescu este cel care a chemat minerii în Bucureşti pentru a-l proteja!

În felul acesta, argumentului lui Ion Iliescu nu i se contrapune un alt argument care să-l invalideze pe cale logică, ci se răspunde cu un atac la persoană şi cu pretenţia că dacă odată Ion Iliescu a făcut ceva cu care analistul nu a fost de acord, opinia lui Iliescu faţă este acţiunile lui Băsescu este, pe cale de consecinţă, falsă. Prin urmare, nu contează ce spune Iliescu, opiniile acestuia sunt invalidate de trecutul său înţeles ca nefast.

Dar argumentul cuiva nu poate fi invalidat de faptul că anterior a făptuit fără a fi pe placul cuiva. Acest fel de a te raporta la discursul cuiva, pe de o parte este ilogic, iar pe de altă parte, dacă se acţionează conştient de eroarea logică, este o încercare de manipulare a opiniei celor ce sunt martori ai discuţiei.

Exemplul 2:

- Femeia de serviciu spunea că a văzut cum nepoţii dumneavoastră au spart geamul apartamentului meu!
- Femeia aia e o proastă! Deci tot ce spune este o minciună.

Faptul că femeia care a observat scena spargerii geamului este femeie de serviciu nu înseamnă că este o proastă şi cu atât mai puţin înseamnă că tot ce spune este o minciună. Dar astfel de false argumente sunt adesea auzite în special în discuţiile mai aprinse dintre oameni.

 

 

Şi în acest caz logica nu este prezentă în cazul opiniei celui de-al doilea vorbitor,  întrucât acesta nu este interesat de afirmaţiile fizicianului, ci de etnia acestuia.