Scientia

La nivel ficţional, modul de operare al delincventului - metoda lui de pătrundere, preferinţa lui pentru anumite bijuterii şi aşa mai departe - este cel folosit de către detectivi pentru a identifica suspectul. Dar sunt aceste aspecte relevante în lumea reală?

Conform unei noi analize a spargerilor cu autor identificat din regiunea Northamptonshire din Anglia, realitatea este că aceste aspecte ale comportamentului criminal sunt, în lipsa altor probe, nedemne de încredere în calitate de indicatori, cel mai probabil pentru că sunt dictate mai degrabă de circumstanţe decât de preferinţele şi de stilul delincventului.

Cu toate acestea, răspândirea geografică şi momentul comiterii infracţiunilor sunt distinctive şi ar putea ajuta în investigaţiile poliţiei.

Lucy Markson şi colegii ei au analizat 160 de spargeri comise în Northamptonshire între anii 2006 şi 2008 de către 80 de bărbaţi. Fiecare din ei comisese două dintre infracţiuni. Markson a amestecat cazurile şi a încercat apoi să descopere, în funcţie de o serie de factori, dacă două infracţiuni comise de către aceeaşi persoană – aşa-zisele ”infracţiuni interconectate” – semănau, în medie, mai mult decât două infracţiuni comise de două persoane diferite.

Hoţ de obiecte de artă
credit: curlytops.deviantart.com

Fiecare spargere a fost analizată în funcţie de momentul comiterii, locaţia geografică şi peste 79 de aspecte ale modului de operare, reunite în cadrul a trei domenii: ”modul de pătrundere”, ”alegerea ţintei”, ”bunurile furate”. Analizarea infracţiunilor pe rând în funcţie de fiecare dintre aceste domenii a fost inutilă pentru diferenţierea între infracţiunile interconectate şi cele independente. Doar atunci când toate cele trei domenii ale modului de operare au fost luate împreună s-au evidenţiat infracţiunile comise de o singură persoană (totuşi cu o precizie de doar 58%).

Descoperirea cheie este aceea că situarea geografică a fost mai eficientă decât toate cele trei domenii ale modului de operare. Aceasta înseamnă că două infracţiuni din Northamptonshire comise de acelaşi bărbat tindeau să fie mai apropiate în spaţiu decât două infracţiuni comise de doi bărbaţi diferiţi. Momentul comiterii a fost un alt factor util: două infracţiuni ale aceluiaşi om tindeau să fie mai apropiate şi din punct de vedere temporal (măsurat în zile) decât infracţiunile fără legătură. Prin combinarea acestor doi factori, s-a obţinut o identificare corectă în 86% din cazuri.

Un alt tipar pe care cercetătorii l-au căutat este modul de operare similar al infracţiunilor comise în aceeaşi perioadă, însă acesta nu a fost observat.

Momentul comiterii şi distanţa spaţială au fost identificate şi înainte drept indicatori utili în cazul infracţiunilor interconectate, însă numai în zone metropolitane, deci aceasta este prima demonstraţie în contextul unei zone  rurale, cu o populaţie redusă. ”Studiul prezent a arătat că delincvenţii chiar afişează o anumită constanţă şi particularitate în ceea ce priveşte anumite comportamente infracţionale, dar că nu orice astfel de comportament poate fi utilizat pentru a distinge cu precizie între infracţiunile comise de aceeaşi persoană şi cele comise de persoane diferite”, au concluzionat cercetătorii.

Textul reprezintă traducerea articolului Fingerprint-of-where-and-when-burglary-is-committed,publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul autorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache