Scientia

Există în limba engleză o tendinţă de a se folosi pronumele ”el” atunci când se vorbeşte despre o persoană generică. Sexist sau doar la îndemână? Pascal Gygax şi colegii săi au pus o întrebare asemănătoare privind o convenţie gramaticală specifică francezei şi germanei.

Conform unui studiu recent, folosirea generică a masculinului influenţează reprezentările genului într-un fel care discriminează femeile.

Prin această convenţie din cele două limbi amintite se impune folosirea formei de masculin plural atunci când se vorbeşte despre mai mulţi oameni în funcţie de rolul lor (e.g. fotbalişti, coafori) şi când genul grupul este necunoscut, irelevant sau mixt.

Folosită astfel, forma de masculin ar trebui să nu implice nicio referire la genul substantivului - să fie deci generică, însă Gygax şi colegii săi au arătat că atunci când întâlnesc forma de masculin plural a unui substantiv, oamenii nu se pot abţine să-şi reprezinte în gând bărbaţi. Cercetătorii afirmă că acest lucru face ca respectiva convenţie gramaticală să fie sexistă.

Convenţia este utilizată pentru că, spre deosebire de engleză, substantivele din franceză şi germană au un gen gramatical. Aşa că atunci când se referă la un grup de oameni  - să spunem ”spectatori” - iar aceştia sunt de gen necunoscut sau mixt, există o problemă în privinţa alegerii formei de masculin (e.g. ”spectateurs” în franceză) sau de feminin (e.g. ”spectatrices”).  Aşa cum am văzut, convenţia presupune utilizarea formei de masculin plural pentru a indica faptul că genul grupului este mixt sau necunoscut.

Pentru a verifica dacă oamenii chiar interpretează forma de masculin plural în acest fel, cercetătorii au testat zeci de participanţi cu ajutorul mai multor perechi de propoziţii, care au avut următoarea formă: prima propoziţie din fiecare pereche făcea referire la un grup utilizând forma de masculin plural a substantivului (e.g. ”Asistenţii sociali mergeau prin staţie”), în timp ce a doua conţinea o referire la unii bărbaţi sau unele femei din grup (e.g. ”Deoarece se prognozase vreme însorită, mai multe dintre femei nu purtau haină”).

Dacă forma de masculin plural a substantivului ”asistent social” (”assistants sociaux” în franceză) este interpretată în mod corect ca desemnând generic genul, atunci cea de-a doua propoziţie ar trebui să aibă sens şi să fie considerată astfel de îndată, indiferent că se referă la bărbaţi sau la femei. În mod crucial, totuşi, participanţilor francezi şi germani le-a luat mai mult să spună dacă cea de-a doua propoziţie avea sens în cazul în care se referea la femei. Acest fapt a rămas valabil chiar şi atunci când grupul la care se făcea referire era în mod obişnuit unul feminin, cum ar fi croitoresele sau cosmeticienele.

Subliniind faptul că multe reclame pentru angajări încă mai utilizează forma de masculin plural a substantivelor, cercetătorii au concluzionat: ”Credem că rezultatele noastre arată faptul că aşa-numita folosire generică a masculinului influenţează reprezentările genului într-un fel care discriminează femeile.”

Textul reprezintă traducerea articolului Can grammar be sexist?, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul autorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache