Scientia

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, iar 20% cred că Pământul are nevoie de o lună pentru înconjura Soarele. 30% cred că primii oameni au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii. 63% cred în viaţa de apoi.

Proiectul STISOC (Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării), care a prilejuit scrierea studiului din care spicuim astăzi, a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România şi a fost realizat în parteneriat de către Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Arhiva Română de Date Sociale şi Autoritatea Naţională pentru cercetare ştiinţifică. Studiul rezultat în urma cercetării a fost numit "Publicul şi ştiinţa"; în continuare vă vom cita, în viziunea noastră, cele mai relevante aspecte. Pentru a citi tot materialul (84 de pagini), mergeţi la finalul articolului unde veţi găsi un link spre studiu.

Proiectului STISOC s-a desfăşurat în perioada iulie - septembrie 2009 pe un eşantion de 1.161 de persoane de peste 18 ani, la nivel naţional, folosindu-se metoda interviului faţă în faţă pe baza unui chestionar structurat.

>> Publicul românesc se caracterizează printr-unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa.

Cunoaşterea ştiinţifică din România contemporană este una cu un deficit ştiinţific major: aproximativ 80% din populaţie nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ.

Românii sunt printre cel mai puţin „alfabetizaţi” din punct de vedere ştiinţific din Europa. Conform unui Eurobarometru din 2005, România se afla pe locul 24 din 29 de ţări europene, în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiinţifice a publicului.

Cel puţin unul din trei români, prin răspunsurile date la întrebările puse, probează a fi: creaţionist, geocentrist şi cu cunoştinţe precare de genetică, fizică sau medicină.

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului.

O parte importantă a publicului român (37%) aderă la o concepţie creaţionistă, considerând falsă afirmaţia: „Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale”.

În 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug virusurile, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează în 2009 pe primul loc în privinţa celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

35% dintre respondenţi au afirmat că „dacă bem apă după o persoană infectată cu HIV/SIDA este foarte probabil să ne infectăm şi noi”.

>> România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în para sau pseudoştiinţe - precum horoscopul sau numerele norocoase. De asemenea, nivelul credinţelor şi practicilor religioase este unul dintre cele mai înalte din Europa.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind „foarte ştiinţifică” şi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri la această întrebare, cu excepţia Turciei.

22% dintre români considerau în 2005 că horoscopul este „foarte ştiinţific”, aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru.

De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord în 2005 cu afirmaţia că „unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni”, faţă de media EU29 de aproximativ o cincime. Datele anchetei STISOC 2009 confirmă aceste distribuţii, constanţa lor în timp, şi indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează „mult” sau „foarte mult” personalitatea.

Copil rugându-se

Credinţa „culoarea roşie ne fereşte de deochi” şi zicala „dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani” reprezintă nişte superstiţii relativ răspândite – aproape jumătate dintre respondenţi cred că este bine să ţinem cont de ele în viaţă.

60% dintre români exprimă acordul cu afirmaţia conform căreia „Ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă"; aproximativ 4 din 5 români cred că „Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă”, iar 2 din 3 români cred că biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

Trei sferturi dintre români spun că ştiinţa le schimbă viaţa prea repede, iar 59% consideră că ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţa religioasă.

CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Alte aspecte din studiul "Publicul şi ştiinţa" care ni s-au părut relevante:

• Dacă bem apă după o persoană infectată cu HIV este foarte probabil să ne îmbolnăvim şi noi. 60% au răspuns greşit.

• Persoanele bolnave de diabet zaharat trebuie să mănânce multe dulciuri. 93% au răspuns greşit.

• Gripa porcină nu se transmite de la om la om. 69% au răspuns greşit.

• Cât de ştiinţifică este homeopatia? Peste 40% cred că homeopatia are baze ştiinţifică, iar numai 4% cred că nu are.

• Cât de ştiinţific este horoscopul? 22% cred că foarte ştiinţific, în timp ce 24% cred că nu este ştiinţific, ceilalţi având opinii mai nesigure.

• În ce măsură credeţi că unele numere sunt norocoase pentru oameni? 14% cred într-o măsură foarte mare, 27% într-o măsură mare, 27% într-o măsură mică, iar 25% deloc.

• Zodia ne influenţează firea şi personalitatea? 17% dintre români cred că foarte mult, 24% cred că mult, 30% puţin şi 24% deloc. Îmbucurător, nu?

• Este bine să ţinem cont de zicala conform căreia culoarea roşie ne fereşte de deochi? 13% consideră că e foarte bine, 39% cred că e bine.

• Este bine să ţinem cont de zicala conform căreia dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani? 14% cred că este foarte bine, 31% cred că e bine să ţinem cont de zicala menţionată.

• Credeţi în Dumnezeu? 95%, cred că în Dumnezeu..., 52% cred în Iad, 73% cred în Rai, 84% cred în păcat, 63% cred în viaţa de apoi, 88% cred în puterea rugăciunii.

• 59% dintre români cred că ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

• 77% dintre români cred în existenţa miracolelor.

• 56% dintre români cred că oamenii pot fi posedaţi de diavol.

• 55% dintre români cred că ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte.

• 62% dintre români cred că, datorită cunoştinţelor lor, oamenii de ştiinţă au o putere care îi face periculoşi.

Nivelul practicii religioase în România este unul foarte ridicat, procentul celor care se roagă zilnic fiind de 54% din populaţie, fiind pe primul loc în Europa. Surclasăm ţări precum Cipru, Bulgaria sau Polonia. Cu toate acestea, nu putem afirma că România este tocmai ţara oamenilor evlavioşi şi smeriţi, dimpotrivă.

Concluzia cea mai importantă a studiului, conform autorilor acestuia, este că societatea românească actuală dispune de:
- unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european: doar 1 din 7 români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă;
- unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale credinţelor şi practicilor religioase, şi un nivel ridicat de credinţă în vizibilitatea intervenţiilor supranaturale – precum miracolele sau oamenii posedaţi de diavol;
- unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale încrederii în para- şi pseudo-ştiinţe, precum horoscopul, precum şi o acceptare ridicată a superstiţiilor;
- un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (circa 1 din 2 români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetărilor ştiinţifice); totuşi, aceste atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauză la metodele, valorile şi realizările ştiinţei.

BIBLIOGRAFIE
STUDIUL "PUBLICUL ŞI ŞTIINŢA"

CITIŢI TOT STUDIUL "PUBLICUL ŞI ŞTIINŢA" AICI

VEDEŢI CHESTIONARUL CARE A STAT LA BAZA REALIZĂRII STUDIULUI AICI