Scientia

Einstein a creat teoria relativităţii şi a pus bazele mecanicii cuantice. Dar el a fost şi un convins pacifist şi un cetăţean implicat în politica lumii în tumultuoasa perioadă de început şi mijloc de secol XX. Citiţi în continuare o scurtă introducere în viaţa marelui fizician, pregătindu-ne pentru prezentarea teoriei relativităţii.

Într-adevăr, sunt multe care meritau să fie criticate în starea fizicii din acel moment istoric. Exista o subtilă contradicţie între teoria luminii ca undă şi principiul lui Galileo Galilei, conform căruia mişcarea este relativă. Ca adolescent, Einstein gândea aceste probleme la nivel intuitiv, încercând să-şi imagineze cum ar arăta o particulă de lumină dacă ar putea călători alături de ea pe o motocicletă capabilă să atingă viteza luminii. Astăzi noi ne amintim de Einstein în special pentru soluţia sa radicală şi cu implicaţii profunde privitoare la contradicţia amintită, teoria relativităţii, dar în anii de studenţie ideile surprinzătoare ale acestuia au fost luate în derâdere de profesori. Unul l-a numit chiar "câine leneş". Dispreţul faţă de autoritate al lui Einstein a fost concretizat prin decizia lui de a renunţa la cetăţenia germană (devenind astfel un apatrid), totul pornind de la opoziţia faţă de militarismul şi represiunea din societatea germană. El a petrecut cei mai prolifici ani din punct de vedere ştiinţific în Elveţia şi Berlin, întâi ca funcţionar la Oficiul de patente, iar apoi ca profesor universitar. A fost un pacifist sincer şi un oponent hotărât al Primului război mondial, protejat de măsuri punitive prin primirea cetăţeniei elveţiene.

Odată ce natura grandioasă a operei sale a devenit evidentă, liberali germani au început să-l indice ca fiind un model pentru "noul german", dar după lovitura de stat nazistă, pe timpul mitingurilor publice savanţi cu simpatii naziste au criticat opera "gigantului" fizician, dar de origini evreieşti.  Când Hitler a fost numit cancelar, Einstein era profesor la Caltech (California Institute of Technology) şi nu s-a mai întors vreodată în statul nazist. Cel de-al doilea război mondial l-a convins pe Einstein să renunţe la poziţia sa strict pacifistă, semnând o scrisoare secretă către preşedintele american Roosevelt, îndemnând la urgentarea cercetătorilor pentru construirea bombei nucleare, armă ce nu ar fi putut fi imaginată fără apariţia teoriei relativităţii. Ulterior, după construirea şi folosirea bombei atomice la Hiroshima şi Nagasaki, Einstein a afirmat că a simţit nevoia să-şi ardă degetele cu care a semnat acea scrisoare.

Einstein a devenit  o figură foarte cunoscută în cultura populară, explicându-se astfel parte din interesul pentru "cariera" lui ca fustangiu şi soţ infidel. Mulţi au fost surprinşi de cariera lui îndelungată şi de angajarea lui prosocialistă. A fost o ţintă favorită a paranoiei lui J.Edgar Hoover, care a ordonat interceptarea telefonului savantului, verificarea gunoiului şi interceptarea ilegală a corespondenţei. O versiune cenzurată conţinând 1800 de file din dosarul FBI al lui Einstein a fost făcută publică în 1983, sub incidenţa Legii libertăţii de informare, iar o versiune mai completă a fost dată recent publicităţii. Dosarul include comentarii ale informatorilor antisemiţi şi pronazişti şi declaraţii ale unor persoane despre care s-a constatat că erau bolnave mintal şi care afirmau că Einstein a inventat o rază mortală şi un robot care ar putea controla mintea umană. Chiar şi astăzi o pagină FBI (foia.fbi.gov/foiaindex/einstein.htm, disponibilă la 01.01.2010) îl acuză că ar fi lucrat pentru ori ar fi fost membru al 34 de organizaţii comuniste. În momentele cele mai virulente ale vânătorii de vrăjitoare a lui McCarthy, Einstein a avut curajul să-l denunţe şi a cerut public persoanelor vizate de McCarthy să refuze să vorbească în faţa "the House Un-american Activities Committee". Actele sale politice pun în umbră imaginea de ins distrat, arătând că cetăţeanul Einstein a fost unul bine ancorat în realitate şi nu unul mânat de idealuri irealizabile ori de naivitate. El a luptat împotriva rasismului în Statele Unite ale Americii cu mult înainte ca mişcarea drepturilor civile să se manifeste. Într-o eră în care mulţi "stângişti" erau prea dornici să-şi ceară iertare pentru existenţa stalinismului, Einstein i se opunea în mod consistent.

Deşi în paragrafele următoare vom vorbi doar despre teoria relativităţii, merită menţionat aici că Einstein a început o a doua revoluţie în fizică (paralelă cu cea produsă de relativitate), cunoscută sub numele de teoria cuantică ori mecanica cuantică, ce afirmă - printre altele - că anumite procese în natură sunt în mod inevitabil întâmplătoare. În mod ironic, Einstein a avut rezerve exprimate public privind consistenţa noilor idei cuantice care erau create pe fundaţia aşezată tocmai de el, fiind convins că "Cel bătrân (Dumnezeu) nu joacă zaruri cu Universul"; astăzi conceptele relativiste şi cele cuantice sunt complementare în fizică.

Relativitatea. 2-Principiul relativităţii

Articolul de mai sus este parte din cartea Conceptual Physics (rev. 27.12.2009) scrisă de Benjamin Crowell şi aflată sub licenţa Creative Commons.