Scientia

Scientia terras irradiamus

Newsletter Scientia



Se trimite la 1 şi 15 ale lunii


Ultimele întrebări la Q&A

 1  Care e diferenţa intre ateroscleroză şi arterioscleroză ?
 2  Cum afectează strănutul sistemul cardiovascular ?
 3  Care e ideea cu planeta Nibiru? Chiar este o planeta care se apropie de Pamant?
 4  Care este cel mai greu element chimic stabil din Univers ?
 5  Cum reuseste floarea-soarelui sa se orienteze dupa Soare?
 6  De ce, odata cu varsta, incepe sa creasca par prin locuri unde, altfel, nu prea creste?
 7  De ce exista mai multe grupe de sange?
 8  Care este mecanismul de functionare a diureticelor?
 9  Care sunt diferentele dintre virus si bacterie?
 10  De ce balenele trebuie sa iasa la suprafata pentru a respira?
 11  Cum isi asigura pestii oxigenul necesar supravietuirii?
 12  Ce este de fapt vidul? Cum se poate obtine vidul?
 13  In ciuda luminii atator stele din Univers, cerul pe timpul noptii este intunecat. De ce?
 14  Care este cauza aparitiei "stelelor cazatoare" pe cerul noptilor senine?
 15  La ce se referă noţiunea de "activare" a unei gene ?
 16  Ce rol are un tracker de torenţi ?
 17  Ce este un proxy server ? Dar un transparent proxy server ?
 18  Ce jocuri pentru PC mai sunt in voga? Intru in concediu si parca m-as intoarce o vreme la vechea dragoste, jocurile pe calculator...
 19  Maine merg la un interviu. Ce nu ar trebui sa fac pe timpul interviului?
 20  Add-onul Firefox "Mozilla Sniffer" a fost descoperit ca furand parolele utilizatorilor. Ati avut instalat asa ceva?
 21  Ce trebuie sa inveti pt a deveni pilot? Inginerie,matematica,fizica etc.
 22  Ce aplicaţii pentru iPhone folosiţi cel mai des ?
 23  Am nevoie de protecţie antivirus pentru iPhone ? Există viruşi de iPhone ?
 24  Ce formate video pot rula pe un iPhone ?
 25  Ce diferenţe sunt intre iPhone şi iPod Touch ?
 26  Ce este sociopatia ? Cum se manifestă un sociopat ?
 27  Există o altă limbă europeană inrudită cu finlandeza ?
 28  Ce reprezintă "karma" pentru budişti ?
 29  Există creaturi pe Terra care pot trăi fără oxigen ?
 30  De ce murim in lipsa oxigenului?
 31  In ce consta Dieta Montignac? Da rezultate?
 32  Ce sunt celulele telocite? Sunt ele descoperite de romani?
 33  Pot folosi un iphone 3G ca modem pentru laptop ?
 34  E adevărat că nu se poate vedea pe un calculator structura de directoare a unui iPhone ?
 35  Pot folosi un iPhone 3GS ca GPS in maşină ? Ce trebuie să fac ?

Mecanica cuantică - partea a 6-a Imprimare Email
Mecanica cuantică
Joi, 02 Aprilie 2009 20:43

Inseparabilitatea cuanticăUltima parte a filmului documentar dedicat mecanicii cuantice explică  cel mai contraintuitiv şi mai surprinzător fenomen din galeria bizareriilor lumii cuantice. Este vorba despre inseparabilitatea cuantică, o trăsătură a microcosmosului despre care unii fizicieni spun că încalcă regulile teoriei relativităţii.

Urmăriţi şi primele 5 părţi ale miniseriei dedicate mecanicii cuantice: PARTEA 1, PARTEA a 2-a, PARTEA a 3-a, PARTEA a 4-a şi PARTEA a 5-a !


INSEPARABILITATEA CUANTICĂ (QUANTUM ENTANGLEMENT)

Odată familiarizat cu dualitatea, particulele virtuale, excluziunea şi incertitudinea, majoritatea ciudăţeniilor din lumea cuantică vin din zona unui fenomen cunoscut drept QUANTUM ENTANGLEMENT (inseparabilitate cuantică) şi din colapsul funcţiei de undă asociat cu acest fenomen.

Atunci când două (sau mai multe) particule interacţionează, funcţiile lor de undă se combină de o asemenea manieră că anumite proprietăţi ale fiecăreia depind de ceea ce se petrece cu cealaltă. Dacă ulterior particulele sunt separate cu atenţie şi ţinute izolat în locaţii îndepărtate, ele continuă să existe ca o pereche atâta vreme cât nu sunt deranjate, cu proprietăţile uneia depinzând de ale celeilalte.

 


Mecanica cuantică - ultima parte

Când asupra uneia dintre particule intervine un observator uman în vederea măsurării anumitor proprietăţi ale sale, funcţia de undă "se prăbuşeşte" instantaneu. Fizicienii numesc acest fenomen "colapsul funcţiei de undă". INSTANTANEU, proprietăţile interdependente ale celeilalte particule iau şi ele valorile corespunzătoare.

Spre înţelegere, iată un exemplu. Putem construi un dispozitiv care să emită perechi de electroni cu valori ale spinului opuse şi interdependente. Niciunul dintre electroni nu are o valoare fixă a spinului, ambii oscilând între spin orientat în sus şi în jos. Dar funcţiile lor de undă depind cumva una de cealaltă astfel că de fiecare dată când se acţionează asupra unuia dintre electroni, acesta orientându-şi spinul - să zicem -  în sus, atunci INSTANTANEU spinul celuilalt electron se fixează în starea opusă.

Acest colaps instantaneu are loc şi atunci când cei doi electroni sunt dispuşi unul lângă altul, dar şi dacă particulele se găsesc la mii de kilometri distanţă una de cealaltă.

Şi cu toate că acest comportament este foarte straniu, se întrevăd o mulţime de aplicaţii ale acestui fenomen în tehnologii moderne precum computerele cuantice, criptografia cuantică sau teleportarea cuantică. Datorită faptului că cercetările pe care le desfăşoară sunt în aceste domenii, mulţi oameni de ştiinţă nu au nici cea mai mică îndoială cu privire la validitatea acestor observaţii bizare.

Inseparabilitatea cuantică a fost testată de multe ori, ajungându-se chiar la experimente în cadrul cărora particulele au fost izolate la distanţe de peste 100 de kilometri, ceea ce dovedeşte că fenomenul persistă chiar dacă distanţa între particulele atât de misterios conectate creşte.

 

UN UNIVERS DIGITAL - O CONCLUZIE

Putem face o paralelă între, pe de o parte, conceptele de continuitate şi discontinuitate (granularitate, cuantizare) aşa cum reies acestea din perspectiva fizicii clasice, respectiv cuantice şi, pe de altă parte, ideile de analogic şi digital, atât de utilizate în tehnologiile moderne. Astfel,  continuu este echivalent cu analogic, iar dacă vorbim de granularitate, ne referim la ceva digital.

Tendinţa actuală în tehnologiile audio, video şi de comunicaţii este „trecerea la digital”. În locul unei palete continue de culori pentru dispozitivele video, ne limităm la un număr finit de nuanţe. În locul unei imagini clasice, fotografiile de astăzi sunt împărţite în pixeli.

Şi aceasta seamănă foarte mult cu felul în care Universul nostru funcţionează la scară microscopică. Întreg Universul "a trecut la digital" înainte cu 14 miliarde de ani ca noi să ne fi gândit la aşa ceva! Spaţiul, timpul, energia, momentul cinetic, toate sunt granulare. Doar anumite valori sunt permise, iar acest caracter discontinuu este descris cu precizie de MECANICA CUANTICĂ.


_______
Notă: articolul de mai sus este reproducerea parţială a textului folosit în film.
Traducerea: Scientia.ro.
Credit: www.cassiopeiaproject.com

 
Alte articole din aceeaşi categorie:
Scientia