Doctorii au recunoscut de mult timp legătura dintre alcoolism şi tulburările anxioase, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatică. Aceia care consumă alcool în cantitate mare prezintă un risc crescut de a fi victimele unor evenimente traumatice.
E vorba de evenimente traumatice cum sunt accidentele rutiere şi violenţa domestică, dar aceasta explică numai într-o anumită proporţie legătura.
Noi cercetări ce utilizează şoareci demonstrează că un consum puternic de alcool reorganizează circuitele cerebrale, fiind mult mai greu pentru alcoolici să-şi revină din punct de vedere psihologic după o experienţă traumatică.
„Există o gamă largă de reacţii ale oamenilor la evenimentele traumatice”, afirmă autorul studiului, Thomas Kash, PhD, asistent universitar în farmacologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii North Carolina. „Recuperarea este cea care ne interesează – abilitatea de a spune "aceasta nu mai este periculoasă". De fapt, studiile noastre au arătat că expunerea cronică la alcool poate produce un deficit cu privire la modul în care centrele creierul nostru cognitiv ne controlează centrele creierului emoţional”.
Băutură şi anxietate
credit: thebjoernsons.deviantart.com
Studiul, care a fost publicat online pe 2 septembrie 2012, de către revista Nature Neuroscience, a fost condus de cercetători de la National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA) şi Centrul Bowles pentru Studiul Alcoolului de la Universitatea North Carolina.
„O istorie îndelungată de consum puternic de alcool poate influenţa, deteriorând, un mecanism critic al recuperării în urma unei traume şi, prin aceasta, ar supune oamenii unui risc crescut de a dezvolta o tulburare de stres posttraumatică” afirmă cercetătorul NIAAA Andrew Holmes, PhD, coordonatorul studiului.
„Următorul pas va fi să testăm dacă rezultatele analizelor noastre preclinice se aplică la pacienţii care suferă în prezent de o tulburare de stres posttraumatică (ca şi comorbiditate) şi abuz de alcool. Dacă se aplică, atunci aceasta poate conduce la o nouă abordare privind un mai bun tratament al acestor serioase afecţiuni medicale.”
Pe parcursul unei luni, cercetătorii au administrat unui grup de şoareci doze de alcool echivalând cu dublul cantităţii legale admise la conducătorii de autovehicule. Unui al doilea grup de şoareci nu i-a fost administrat alcool. Apoi echipa a folosit şocuri electrice slabe pentru a antrena şoarecii să se teamă de sunetul unui ton scurt.
Când tonul a fost interpretat continuu fără a fi acompaniat de şocul electric, şoarecii care nu au fost expuşi la alcool, au încetat gradat să se mai teamă de sunet. Pe de altă parte, şoarecii cu expunere cronică la alcool, rămâneau nemişcaţi de fiecare dată când sunetul era interpretat, chiar şi la mai mult timp după ce şocul a fost oprit.
Modelul este similar cu ceea ce se observă la pacienţii cu tulburare de stres posttraumatică, care întâmpină dificultăţi în a depăşi teama, chiar şi atunci când nu se mai află într-o situaţie periculoasă.
Cercetătorii au corelat efectul cu diferenţele apărute la nivelul circuitului neural al şoarecilor expuşi la alcool. Comparând creierele şoarecilor, cercetătorii au observat că celulele nervoase de la nivelul cortexului prefrontal al şoarecilor expuşi la alcool aveau o formă diferită în comparaţie cu cele ale celorlalţi şoareci. Mai mult, activitatea unui receptor cheie, NMDA (receptorul pentru acidul N-methyl-D-aspartat,un receptor glutamat, care este dispozitivul molecular predominant pentru controlul plasticităţii sinaptice şi a funcţionării memoriei – n.tr.), a fost suprimată la şoarecii cărora li s-au administrat cantităţi importante de alcool.
Holmes subliniază că descoperirile sunt importante întrucât scot în evidenţă exact nivelul la care alcoolul produce tulburări ce conduc la probleme legate de depăşirea fricii. „Observăm nu numai că alcoolul are efecte defavorabile asupra unui important proces emoţional clinic, dar putem oferi o idee cu privire la modul în care alcoolul acţionează prin tulburarea funcţionării unor circuite cerebrale foarte specifice”, adaugă Holmes.
Înţelegerea relaţiei la nivel molecular dintre alcool şi anxietate ar putea oferi noi posibilităţi pentru a dezvolta medicamente care să ajute pacienţii cu tulburări de anxietate care prezintă, de asemenea, şi antecedente de consum puternic de alcool. „Acest studiu este captivant întrucât ne oferă o moleculă specifică pe care să o analizăm într-o anumită regiune a creierului, oferindu-ne oportunităţi în vederea descoperirii unor metode noi de tratament al acestor patologii”, spune Kash.
Traducere după http://medicalxpress.com/news/2012-09-heavy-rewires-brain-susceptibility-anxiety.html de către Sergiu Vijiala, cu acordul editorului.
