Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Se pot fabrica radiatoare pe baza de becuri cu incandescenta, avand in vedere ca degaja caldura?
- Poate un motor diesel sa functioneze cu acetilena?
- Cum se numesc bubitele mici de pe radacinile plantelor?
- Daca media de viata ar fi de 40 de ani,v-ati trai viata diferit fata de cum o faceti acum?
- Ce e mai rau, sa esuezi sau nici macar sa nu incerci?
- Care e lucrul pe care l-ai dorit intotdeauna sa il faci si inca nu l-ai facut?
- Care este cea mai frumoasa amintire a voastra din copilarie?
- Ce ati face cu banii daca ati castiga 6 numere la Loto 6/49?
- Avionul noului preşedinte francez, François Hollande, a fost lovit de un fulger, în drum spre Germania. A existat riscul prăbuşirii?
- Cât de ştiinţifică este guvernarea României? Cum ar fi o guvernare bazată (şi) pe ştiinţă?
- Daca viata e atat de scurta, de ce facem atat de multe lucruri care nu ne plac si nu facem atat de multe lucruri care ne plac?
- La cati Km parcursi se schimba cureaua de distributie?
- Va da guvernul Ponta inapoi banii salariatilor si pensionarilor?
- Credeti ca vom fi primiti in spatiul Schengen?
- Cum se realizeaza un control de audit?
- Ce se intampla cu electronii a 2 elemente cand acestea se combina?
- Ce face practic o substanta acida/bazica/neutra?
- De ce este muşcătura de căpuşă atât de periculoasă?
- Care este antiparticula fotonului?
- Poate exista energie intr-un spatiu dat, in lipsa totala a materiei cunoscute si necunoscute?
- Cum poți măsura picăturile microscopice de apă de pe un geam aburit?
- Ce e energia?
- Ce parere aveti despre textul de la linkul de mai jos?
- Cum poţi, în Windows, să scapi de acel mesaj de confirmare, când vrei să ştergi un fişier?
- Cum credeti ca le-a indus castigatorul de la "Romanii au talent "raspunsurile celor din juriu? (raspunsurile din servieta scoase la final)
- Cum ştie o plantă să crească în sus?
- Exista conturi de economii in Romania care nu se impoziteaza?
- Am un depozit bancar. De ce trebuie sa platesc impozit pentru dobanda obtinuta?
- De ce Statul Român nu cere înapoi sabia lui Stefan cel Mare de la Turcia si tezaurul care l-a confiscat Rusia??
- Care sunt cele mai vechi orase din Europa?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Ce sunt şi cum funcţionează proteinele? |
|
|
| Concepte fundamentale din biologie |
| Scris de Scientia.ro |
| Joi, 08 Octombrie 2009 17:43 |
|
Proteinele sunt “maşinăriile” responsabile pentru funcţionarea tuturor entităţilor vii, plecând de la viruşi, organismele unicelulare, pluricelularele primitive şi până la oameni.
![]() Structura unei celule - părţile componente De pildă, transmiterea senzaţiilor tactile (de exemplu, durerea) este intermediată de diferite tipuri de proteine (plecând de la celulele senzoriale receptoare unde are loc recepţia unei lovituri până la nivelul creierului, prin intermediul unei reţele de celule nervoase). În interiorul organismului uman există reţele de celule nervoase formate din celule aranjate una în continuarea celeilalte, care transmit senzaţia de durere sub forma unui impuls nervos. Celulele nervoase au într-unul din capete proteine - receptori ai semnalului nervos, responsabile cu recepţionarea semnalului respectiv şi transmiterea lui către următoarele celule. Un alt exemplu îl reprezintă proteinele structurale. Acestea ajută la stabilirea şi menţinerea integrităţii structurale şi formei specifice a celulei.
Am pomenit doar două din multele tipuri de proteine care ajută celula să-şi îndeplinească funcţiile. SINTEZA PROTEINELOR. CUM SUNT PRODUSE PROTEINELE? Celulele folosesc informaţiile codificate în cadrul genelor din compunerea acestora – adevărate schiţe necesare producerii proteinelor. Fiecare genă din compunerea ADN-ului conţine informaţii într-o formă codificată, informaţii necesare producerii unei anume tip de proteină. Când o celulă trebuie să producă o anumită proteină, componente specializate de la nivelul nucleului citesc secvenţa de cod ADN corespunzătoare genei care codifică informaţia necesară şi folosesc informaţia respectivă pentru a produce, la nivel molecular, un mesaj sub formă de ARN (acid ribonucleic) – o moleculă foarte asemănătoare ADN-ului. ARN-ul părăseşte ulterior nucleul celular, trecând în citoplasma acesteia. Odată ajuns acolo, „fabrica de proteine” a celulei – ribozomul – citeşte mesajul codificat sub formă de ARN şi produce o proteină conform specificaţiilor. Odată produsă, proteina călătoreşte spre acea parte a celulei în care trebuie să-şi îndeplinească funcţia (de pildă, în terminaţiile de tip receptori ai semnalului nervos) şi „trece la treabă”. Mai mult, fiecare pas parcurs pentru producerea unei proteine necesită participarea unui număr mare de proteine înalt specializate. SINTEZA PROTEICĂ – O PRIVIRE DETALIATĂ Aşa cum am menţionat anterior, procesul de sinteză a proteinelor se referă la producerea proteinelor pe baza informaţiei conţinută în cromozomi, sub forma moleculei de ADN. Proteinele sunt molecule extrem de importante pentru existenţa celulelor, putând fi folosite ca blocuri structurale în interiorul celulei, drept enzime (pentru dirijarea proceselor de producere şi stocare a energiei), dar şi pentru a îndeplini o serie de alte funcţiuni. În structura proteinelor intră lanţuri foarte lungi de aminoacizi (vezi secvenţa video de mai jos pentru a înţelege ce sunt aminoacizii). Secvenţele diferite de aminoacizi dau naştere diverselor tipuri de proteine. Unităţile de informaţie din cadrul ADN-ului – genele – conţin de fapt „datele” necesare aşezării aminoacizilor în succesiunea corectă, necesară pentru a forma diversele proteine. Iată în cele ce urmează o prezentare grafică care detaliază procesul de sinteză proteică:
CE ESTE ARN-ul MESAGER? mARN-ul este sintetizat în timpul transcripţiei mesajului genetic de pe o catenă de ADN şi serveşte ca tipar pentru sinteza proteinelor. mARN-ul are următoarele caracteristici: este foarte repede sintetizat, are o singura catenă, complementară uneia dintre catenele ADN-ului propriu, la nivelul căreia a fost sintetizat. În mARN mesajul este înscris codificat în codoni - secvență de trei nucleotide (triplet de baze azotate).
Prima etapă poartă numele de "transcripţie" şi constă în sinteza ARN-ului mesager (mARN) de către una dintre catenele de ADN dintr-o genă. Acest mARN are o structură complementară matriţei folosite - catena de ADN matrice, reprezentând o “imagine în oglindă” a acesteia, şi anume transcrierea codonilor catenei de ADN, deci a mesajului genetic, cu simboluri complementare (de remarcat că timina-T este înlocuită cu uracilul-U, în structura ARN-ului). A doua etapă - "translaţia" - constă în migrarea mARN-ului în citoplasmă, la nivelul ribozomilor, si asocierea acestuia cu ribozomii activi în sinteza proteinelor. În a treia etapă are loc activarea aminoacizilor, care se ataşează de o moleculă de tARN. Acest compus este transportat la locul corespunzător în cadrul lanţului proteic. Aminoacizii sunt legaţi într-o ordine impusă de ADN care a generat matriţa mARN şi care joacă un rol major în biosinteza proteinelor. A patra etapă constă în translaţia şi asamblarea aminoacizilor. Se formează legăturile peptidice între aminoacizi. Un lanţ polipeptidic se sintetizează într-un minut. _________ |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Ştiaţi că atunci când vă priviţi în oglindă, ceea ce vedeţi sunt în majoritate proteine? Acestea reprezintă cărămizile structurale ale organismului, accelerează reacţiile metabolice ori ajută la transmiterea semnalelor nervoase în interiorul corpului uman. Aflaţi în continuare ce sunt şi cum iau naştere proteinele în interiorul fiecărei celule.