Scientia

Scientia terras irradiamus

Ce sunt acizii graşi ? Imprimare Email
Concepte fundamentale din biologie
Scris de Scientia.ro   
Sâmbătă, 03 Octombrie 2009 16:14

Acizi graşi Acizii graşi reprezintă o parte importantă a unei diete sănătoase, fiind necesari organismului deoarece ajută la transportul oxigenului, prin sânge, către toate zonele corpului, contribuind şi la dezvoltarea şi întărirea ţesuturilor şi, deci, a organelor. Citiţi mai departe despre structura chimică, tipurile şi rolul acizilor graşi...

SECRETELE TABELULUI PERIODIC

Aşa cum am precizat şi în introducerea făcută în startul articolului despre carbohidraţi, tabelul lui Mendeleev  ascunde câteva secrete extrem de interesante. Coloana din dreapta a tabelului periodic, care are în partea superioară elementul heliu, cuprinde gazele nobile, care nu formează compuşi cu alte substanţe (gazele rare au toate straturile complet ocupate cu electroni).

Coloana din stânga acesteia cuprinde elemente ce pot participa într-o singură legătură chimică, a doua coloană din stânga gazelor rare cuprinde elementele ce pot fi parte în două legături, a treia coloană - atomii dispuşi la trei legături, ş.a.m.d.

 



ACIZII GRAŞI

Odată cele de mai sus înţelese, să începem să construim o moleculă de acid gras. Atomul de carbon poate participa în cadrul a patru legături chimice şi începem prin a-l face parte într-o legătură dublă cu un atom de oxigen. Continuăm legându-l şi de o grupare hidroxil - OH, ceea ce înseamnă că atomul de carbon este deja parte în trei legături, aşadar mai poate accepta încă una. Vom alege pentru această a patra legătură un nou atom de carbon.

Vom avea acum nevoie de încă trei legături pentru atomul de carbon nou introdus. Le vom completa cu ajutorul a doi atomi de hidrogen şi a încă unui atom de carbon. Acest al treilea atom de carbon poate fi parte în alte trei legături, pe care le realizăm cu ajutorul a doi atomi de hidrogen şi a încă unui atom de carbon, la fel ca mai devreme. Am putea continua astfel, construind un lanţ de atomi de carbon în care fiecare atom de carbon să aibă două legături cu atomi de hidrogen, dar alegem să ne oprim adăugând trei atomi de hidrogen, astfel:

Acidul butiric
Acidul butiric


Această moleculă este o moleculă de acid butiric (C3H7COOH) - acidul gras cu cel mai scurt lanţ de atomi de carbon - în număr de doar 4. Un alt acid gras este acidul stearic. Acesta conţine 18 atomi de carbon. De remarcat că toţi atomii de carbon din interiorul compusului au câte două legături cu atomi de hidrogen. Această configuraţie conţine maximul numărului de atomi de hidrogen posibili a face parte dintr-un asemenea compus. Astfel că se spune despre această moleculă că este una "saturată", de unde şi denumirea de „acizi graşi saturaţi”, dar şi cea de "grăsimi saturate".

acidul stearic
Acidul stearic

Un alt acid gras cu un lanţ de 18 atomi de carbon este acidul oleic. În cazul unei molecule de acid oleic, de remarcat este legătura dublă dintre atomii de carbon 9 şi 10. Astfel că fiecare dintre cei doi atomi de carbon (9 şi 10) formează doar o singură legătură cu câte un atom de hidrogen. Deoarece există posibilitatea de a adăuga atomi de hidrogen acestei configuraţii, spunem că avem de-a face cu un acid gras nesaturat. Şi fiindcă există o singură legătură dublă carbon-carbon vorbim, mai exact, despre un compus de tip acid gras "mono-nesaturat". Dacă ar fi fost două sau mai multe legături duble, termenul folosit ar fi fost "poli-nesaturat".

 

Acidul oleic
Acidul oleic

De asemenea, trebuie specificat că legătura dublă carbon-carbon duce la apariţia unei bucle în lanţul de atomi de carbon. Toţi acizii graşi naturali care au o legătură dublă între doi atomi de carbon prezintă o buclă (îndoitură) în cadrul configuraţiei lor spaţiale, chiar la locul legăturii duble.

Dar este posibilă producerea de acizi graşi pe cale artificială, iar conformaţia moleculelor acestora poate fi modificată pentru a face respectiva încovoiere, sau buclă, să dispară. Aceste aşa-numite grăsimi transsaturate sau, mai simplu, grăsimi trans, sunt compuşi chimici mai stabili, astfel că producătorii din industria alimentară le preferă. Numai că în absenţa respectivei bucle (îndoituri) din conformaţia moleculei, aceşti compuşi au tendinţa de a forma foarte lesne pachete compacte, rezultatul fiind, la  nivelul organismului uman, unul foarte periculos - micşorarea diametrului arterelor. Adăugarea de atomi de hidrogen în vederea înlocuirii legăturilor duble de carbon poartă numele de "hidrogenare" (de unde şi denumirea de "grăsimi hidrogenate").

GRĂSIMI. TRIGLICERIDE

Să construim acum o moleculă de grăsime folosindu-ne de acizi graşi. Începem cu o moleculă de glicerol (glicerină) care va constitui "coloana vertebrală" a moleculei, cea care va ţine acizii graşi la locul potrivit. Atomii de hidrogen din compoziţia glicerolului se combină cu grupări hidroxil (molecule OH) de la capătul lanţului de acizi graşi, dând naştere la trei molecule de apă, în timp ce lanţurile de acizi graşi se vor uni cu atomii de oxigen acum disponibili.

 

glicerol
Molecula de glicerol (glicerină)

 

Trei acizi graşi împreună cu glicerina dau naştere unei molecule de trigliceridă. Şi cu toate că trigliceridele pot prezenta un pericol pentru sănătatea omului atunci când nivelul acestora în sânge creşte foarte mult, ele joacă un rol important în cadrul metabolismului, fiind surse de energie şi agenţi de transport al grăsimilor din alimente.

Citiţi şi articolul: Ce sunt trigliceridele?

__________
Notă: articolul de mai sus este adaptarea textului folosit în film.

Traducerea: Scientia.ro.
Credit: www.cassiopeiaproject.com.

 


Citeşte şi:


Comentarii 

 
0 #1 Daniella Iordache 19-01-2012 15:15
Este un articol f bun! Multumesc!
 
Scientia