Scientia

După ce în primul articol am vorbit despre ramurile zoologiei şi despre clasificarea animalelor în mai multe unităţi semantice, în acest articol vorbim despre celula animală: despre ribozomi, reticulul endoplasmatic, aparatul Golgi, mitocondrie, organitele specifice etc.

Primii paşi în zoologie (1)

Caracteristicile celulei animale

După cum am menţionat şi în articolul precedent, animalele sunt organisme pluricelulare, eucariote şi heterotrofe.

Celula animală conţine toate componentele de bază a unei celule: membrană, citoplasmă şi nucleu. Membrana este un înveliş care protejează celula de factori externi şi menţine unitatea celulei, fiind alcătuită din două straturi de grăsimi, în care sunt intercalate proteine. Unele celule ale unor organisme din regnurile procariota, protista, fungi şi plantae au şi un perete celular, un înveliş exterior membranei alcătuit din celuloză (plante), chitina (fungi) şi peptidoglican (procariote), dar acest înveliş lipseşte la animale. Citoplasma este lichidul vâscos din interiorul celulei, în ea se afla organitele celulare, formaţiuni cu diferite funcţii (sinteza proteinelor, glucidelor, lipidelor; respiraţia celulară etc) şi nucleul. Nucleul are o membrană nucleară asemănătoare cu cea celulară şi conţine informaţia genetică a animalului respective.

După cum am menţionat organitele celulare sunt formaţiuni  care îndeplinesc rolul unor organe ale celulei realizând diverse funcţii: respiraţia celulară; sinteza proteinelor, lipidelor, glucidelor; degradarea deşeurilor. Principalele organite celulare ale celulei animale sunt prezentate mai jos.

Ribozomi

Ribozomi sunt nişte mici organite celulare,care au rol în sinteza proteică şi au fost descoperiţi de savantul roman George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iaşi – d. 8 octombrie 2008, S.U.A.), care pentru această descoperire a fost răsplătit cu Premiul Nobel. Ei sunt alcătuiţi dintr-un tip special de ARN, ARN ribozomal şi sintetizează proteine după informaţiile conţinute în ADN. Acesta pot fi liberi în citoplasma sau ataşaţi de alte organite celulare.

Prof. univ. dr. George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină (1974)

Reticulul endoplasmatic (Re)

Reticulul endoplasmatic este organitul celular cu rol în sinteza lipidelor şi transportul substanţelor în celulă. Reticulul endoplasmatic este format dintr-un sistem de canale şi s-a format prin invaginarea (plierea spre interior) membranei celulare.

Re este de două feluri: rugos (Rer), care are ataşaţi pe suprafaţa sa ribozomi şi neted (Ren), care nu are ataşaţi de suprafaţă să ribozomi.

Aparatul Golgi

Aparatul sau complexul Golgi este organitul celular cu rol în sinteza glucidelor. El are forma unui sac cu multiple pliuri şi a fost descoperit de cercetătorul italian Camilo Golgi.

Mitocondria

Mitocondria este organitul celular cu rol în respiraţia celulară şi producerea energiei necesare celulei. Ea conţine enzime oxido-reducătoare, cu rol în degradarea substanţelor organice, astfel obţinându-se energia necesară celulei.

Mitocondria este protejată de o membrane dublă, cea internă fiind cutată. Spre deosebire de alte organite celulare, mitocondria conţine ADN propriu. Se consideră că mitocondriile au fost la origine microorganisme unicelulare, care au pătruns în interiorul celulelor eucariote şi au început o relaţie de endosimbioză cu acestea, devenind cu timpul un organit celular al acestora.

Lizozomii

Lizozomii sunt organitele cu rol în degradarea substanţelor nocive sau nefolositoare din interiorul celulelor. Denumiţi şi ,,gunoierii celulei’’, lizozomi degradează aceste substanţe cu ajutorul enzimelor hidrolitice şi se formează prin invaginarea membranei celulare.

Organite specifice şi generale

Unele celule din diferite regnuri au anumite organite specifice, care nu apar la alte regnuri, de exemplu cloroplastele, prezente la algele vezi şi la toate plantele şi mezozomul prezent doar la celulele procariote. Acestea sunt organitele specifice.

Organitele generale  sunt prezente la toate tipurile de celule, cele prezentate anterior sunt astfel de organite.

Chiar şi-n cadrul aceluiaşi regn apar la unele celule şi organite specifice funcţiei pe care o îndeplinesc de exemplu corpusculii Nissl şi neurofibrilele sunt organite specifice celulelor sistemului nervos; miofibrilele sunt organite specifice fibrei musculare (care este o celulă) şi care realizează contracţia musculară. Flageii şi cilii sunt organite specifice de obicei celulelor mobile (spermatozoizi), dar şi altor tipuri de celule.