Scientia

Scientia terras irradiamus

Forumul Scientia Scientia Q&A Enciclopedia The World Factbook în limba română Blogul Scientia Cătălina Curceanu Blogul lui Mădălin Filip Blog Gabriela Costache Blog Sergiu Vijiala Premiul Nobel Posterele Scientia Canalul YouTube Scientia Donează!

Newsletter

Ultimele intrebari pe QA

Bila şi vezica biliară. Rol şi structură Imprimare Email
Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Scris de Adrian Senciuc   
Joi, 19 Aprilie 2012 15:27

Vezica biliarăDigestia este una dintre cele mai complexe funcţii ale organismului uman. Aparatul digestiv are rolul de a transforma alimentele în substanţe nutritive, adică în compuşi uşor de absorbit ce către organism. Bila survine în emulsionarea şi absorbţia lipidelor.

 

 

 

 

Aparatul digestiv este format din: tubul digestiv – cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subţire şi colon, plus glande anexe: glandele salivare, pancreasul şi ficatul. Fenomenele digestive se produc independent de voinţa umană după ce alimentele ajung în esofag. Recăpătăm controlul voluntar al digestiei doar în momentul expulsiei anale.

Bila este produsul de secreţie al hepatocitelor din ficat şi intervine în procesele de emulsionare şi absorbţie a lipidelor. În 24 de ore ficatul secretă aproximativ 1.200 de ml de bilă care este depozitată în vezica biliară. Capacitatea maximă de depozitare a vezicii biliare este de 70 de ml – ceea ce înseamnă că bila suferă procese intense de concentrare în vezica biliară (apa din bilă este absorbită).

 




Structura vezicii biliare

Vezica biliară este formată dintr-un strat de celule musculare (ţesut muscular neted). Din interiorul ficatului porneşte canalul hepatic comun ce se continuă cu canalul cistic, care ajunge în vezica biliară. Din canalul cistic porneşte canalul biliar comun ce se deschide în duoden. Bila formată în interiorul ficatului este captată de canalul hepatic comun şi se varsă în vezica biliară prin canalul cistic. După ce este concentrată şi digestia alimentelor a început, vezica biliară se contractă şi bila ajunge din canalul cistic în canalul biliar comun. În acest mod bila ajunge în duoden, unde poate să-şi îndeplinească rolurile.

 

 

Sistemul digestiv
Ce se întâmplă cu hrana odată introdusă în cavitatea bucală? Care este structura sistemului digestiv şi care este rolul acestuia? În ce fel intervin ficatul şi pancreasul în digestie? Care este rolul intestinelor? Cât din ceea ce mâncăm este eliminat de către organism?

 

 

 

 

 

 

Ficat şi vezica biliară




Compoziţia bilei

Bila este secretată încontinuu de către ficat, dar este eliberată doar în perioadele digestive. Bila este un lichid a cărui culoare şi compoziţie diferă, în funcţie de locul unde se găseşte – ficat sau vezică biliară. Bila hepatică este galben-aurie şi limpede. pH-ul este alcalin, de 8 – 8,6. Bila veziculară este verde-brun, tulbure  şi cu un pH-ul de 7 – 7,6. În vezica biliară este absorbită apa şi bila se concentrează de 8-10 ori.

Compoziţia bilei este reprezentată de săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol, lecitină, acizi graşi şi mucină. Se mai găsesc şi cloruri de Na, K sau Ca, bicarbonaţi şi fosfaţi. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu conţine enzime digestive.

Sărurile biliare – au acţiune de tip detergent, adică scad tensiunea superficială a particulelor mari (de grăsime) şi favorizează fracţionarea acestora pentru emulsionare. Un alt rol al sărurilor biliare este de a transporta acizii graşi din interiorul lumenului până la peretele intestinal de unde vor fi absorbite.

Pigmenţii biliari – bilirubina şi biliverdina (sunt produse prin distrugerea hematiilor) sunt excretate prin bilă. După ce sunt eliminate, ajung în intestin şi se transformă în urobilinogen (dă culoare urinei) şi stearcobilinogen (dă culoare materiilor fecale).

Colesterolul – se găseşte sub formă liberă în bilă. Provine atât din alimentaţie, cât şi din sinteza hepatică. După ce ajunge în intestin, colesterolul este reabsorbit sau eliminat prin materiile fecale.

 

Ficat şi vezica biliară




Rolurile bilei

Rolul principal al bilei este de a interveni indirect în digestia şi absorbţia grăsimilor prin emulsionarea acestora şi activarea lipazei pancreatice (o enzima secretată de pancreas cu acţiune lipolitică puternică). Odată cu absorbţia grăsimilor, se absorb vitaminele liposolubile – A, D, E şi K, colesterolul şi fierul. Bila favorizează peristaltismul intestinal (poate produce efecte laxative) şi neutralizează aciditatea sucului gastric când ajunge în intestin.


Reglarea secreţiei biliare


Reglarea secreţiei de bila se face pe cale nervoasă şi pe cale umorală. Reglarea nervoasă este asigurată prin influenţa vagului. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic inhibă secreţia biliară.

Reglarea umorală este asigurată chiar de către bilă, în principal în timpul digestie, când bila ajunge în intestin şi este absorbită de sânge. Prin vena portă se va reîntoarce la ficat şi va determina creşterea secreţiei de bilă (mecanism de feedback pozitiv). Secreţia biliară mai creşte şi prin mecanisme endocrine – secretină, gastrină, colecistokinină, glucagonul şi histamină (aceste substanţe cresc producţia biliară).

 



Bibliografie
Fiziologie umană Ed III ,  I. Hăulică
Imagini: McMINN Atlas de anatomie a omului, ed IV, Abrahams, Hutchings, Marks Jr.

 


Citeşte şi:


Scientia