Stelele căzătoare, denumite ştiinţific meteori, apar atunci când particule de praf sau chiar mici meteoriţi, la intrarea în atmosferă, se aprind din cauza frecării care apare la contact cu aceasta, lăsând în urmă dâre luminoase.
Dacă aţi petrecut vreodată minute întregi cu ochii aruncaţi spre cer, în unele nopţi senine, cu siguranţă aţi observat printre magnificii aştri dâre de lumină ce v-au încântat privirea pentru câteva momente.
Denumirea populară de ,,stele căzătoare” vă sună cunoscut, la fel probabil şi expresia: când cade o stea se naşte sau moare un om; desigur, aici depinde de dumneavoastră, dacă sunteţi o fire optimistă sau una pesimistă, însă dacă ar fi aşa, în cazul opţiunii pesimiste, Pământul şi-ar fi pierdut pământenii cu mult timp în urmă.
Meteorii, aşadar, apar ca urmare a frecării dintre particule de praf sau chiar mici meteoriţi şi atmosfera terestră. În funcţie de compoziţia chimică, masa şi viteza particulelor de praf, variază culoarea, dimensiunea şi lungimea meteorului.
Pentru a nu face confuzie între termeni, între meteori şi meteoriţi, meteoritul este corpul ce ajunge la suprafaţa Pământului.
Poate aţi observat că în anumite perioade ale anului numărul meteorilor creşte semnificativ, uneori chiar având loc mici ploi de meteori. Variaţia numărului de meteori se datorează curenţilor meteorici.
Curenţii meteorici sunt mase de praf aflate undeva în jurul orbitei Pământului. Acestea sunt depuse de către cometele periodice, care în apropierea Soarelui încep să se topească şi să piardă din masa lor, acesta fiind principalul factor al vieţii lor relativ scurte.
Planeta noastră, în deplasarea de-a lungul orbitei sale, întâlneşte aceste mase de praf, în care numărul de meteori creşte exponenţial, uneori generând, la propriu, ploi de stele.
Cei mai cunoscuţi curenţi meteorici sunt: Quadrantidele, cu perioada aproximativă de desfăşurare între 1 şi 4 ianuarie; Lyridele între 20 şi 23 aprilie; Perseidele între 29 iulie şi 17 august şi Geminidele între 6 şi 12 decembrie. Curenţii meteorici de obicei sunt numiţi după numele latin al constelaţiilor în care se află radiantul lor.
Radiantul este punctul de pe cer din care par să vină meteorii. Dacă norocul v-a surâs, în timpul navigării voastre de-a lungul cerului, aţi văzut măcar un bolid.
Bolizii sunt meteori mai ,,speciali”, care spre deosebire de „stelele căzătoare”, sunt mult mai strălucitori şi adesea explodează sau se rup în bucăţi, uneori auzindu-se şi pocnetul de după explozie.
Sper că v-am stârnit curiozitatea de a admira cerul într-o noapte senină şi fără Lună; dacă da... cer senin!
Bibliografie
Universul - Ghid vizual complet, coordonator Martin Rees, enciclopedia RAO
