Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Relieful oceanic (13) |
 |
 |
| Terra |
| Scris de David Jelescu |
| Sâmbătă, 03 Decembrie 2011 00:49 |
|
Dealurile, podişurile şi câmpiile (12)
Şelful reprezintă o zonă netedă, care în trecut în timpul erelor glaciare a fost o porţiune de uscat, dar ca urmare a topirii gheţii a fost inundată. Acesta coboară în pantă lină de la linia ţărmului până la o adâncime de circa 200 m.
Canioane submarine În multe zone de pe marginile continentale, abruptul a fost erodat sub forma unor văi adânci, numite canioane submarine. De obicei partea superioară a acestor canioane este apropiată de punctual în care un fluviu se varsă în ocean. Acestea se formează datorită sedimentelor care cad pe pantă şi curenţilor marini. Cele mai mari astfel de canioane se formează la vărsarea fluviilor Gange şi Amazon. Sedimentele oceanice Cea mai mare parte a fundului marin este acoperită de straturi de sedimente, cu grosimi care pot depăşi chiar şi 5 km. Pe şelful continental predomină pietrişul, nisipul şi mâlul provenite din eroziunea rocilor terestre transportate de apele curgătoare. Alte sedimente provin din praful şi nisipul transportate de vânt sau din topirea icebergurilor, care conţin diverse particule de rocă, pe care le eliberează la topire. Nămolul biogen, o componentă importantă a stratului de sedimente este compus din scheletele organismelor moarte de-a lungul a milioane de ani. După substanţele componente aceste nămoluri pot fi calcaroase, compuse din carbonat de calciu şi silicoase, compuse din siliciu. Câmpiile abisale Câmpiile abisale încep din locurile unde se termină marginile continentale. Ele ocupă suprafeţe întinse ale fundului marin, cu adâncimi de 4000-6000 m. Sunt cele mai netede suprafeţe de pe Terra şi reprezintă ecosisteme importante pentru numeroase specii vegetale şi animale. Forme de relief oceanice Dorsalele sunt lanţuri muntoase subacvatice, formate prin încreţirea scoarţei terestre sau prin erupţiile vulcanice subacvatice. Fosele reprezintă depresiuni oceanice alungite, cu adâncimi de până la 6000 m. Gropile abisale au forma unor șanțuri, cu adâncimi de peste 6000 m. Cea mai adâncă groapă abisală este groapa Marianelor de 11.034 metri. |
În acest articol vom discuta despre relieful specific bazinelor oceanice. | Citeşte şi: |
|---|
|
Adaugă comentariu
.
|
Copyright © 2012 Scientia.ro - stiri stiinta si tehnologie . Toate drepturile rezervate.
Articolele Scientia pot fi preluate în limita a 1000 de semne, dar nu mai mult de 1/2 din conţinut, obligatoriu cu link către articolul original.
Articolele Scientia pot fi preluate în limita a 1000 de semne, dar nu mai mult de 1/2 din conţinut, obligatoriu cu link către articolul original.