Scientia

Biogeografia, ştiinţa aflată la graniţa dintre geografia fizică şi biologie, studiază distribuţia geografică a organismelor vii. Biogeografia este ştiinţa care uneşte cele două domenii de studiu. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia şi zoogeografia.

Biogeografia este ştiinţa care studiază distribuţia geografică a organismelor vii. Am putea spune că biogeografia este ştiinţa care uneşte cele două domenii de studiu, respectiv ale geografiei fizice şi ale biologiei. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia, care studiază repartiţia geografică plantelor şi zoogeografia, care studiază repartiţia geografică a animalelor. Biogeografia are legături puternice cu ştiinţe ca zoologia, botanica, micologia, ecologia etc.

Răspândirea geografică a organismelor

Organismele sunt răspândite pe suprafaţa globului în funcţie de anumiţi factori de mediu precum temperatura, umiditatea, solul, abundenţa hranei etc. Organismele ocupă medii de viaţă foarte variate în funcţie de necesităţile organismului respectiv. Toate continentele, chiar şi vitrega Antarctică, sunt populate de diverse organisme, adaptate pentru condiţiile mediului respectiv. Peşterile cele mai întunecoase, în care nu pătrunde nicio rază de lumină, abisurile cele mai adânci, supuse unor presiuni uriaşe, apele sulfuroase, lacurile cele mai sărate, toate acestea constituie medii de viaţă pentru diverse forme de viaţă (chiar dacă foarte simple), adaptate acestor condiţii extreme. Chiar dacă pare fragilă, viaţa este foarte puternică, unele organisme trăind în medii extreme, găsind adaptări care să le permită să îşi ducă viaţa în aceste condiţii. Organismele adaptate acestor condiţii extreme se numesc extremofile. Unele dintre cele mai rezistente organisme sunt bacteriile şi cianobacteriile (algele albastre-verzi); chiar dacă sunt organisme cu o structură simplă, acestea reuşesc să trăiască în condiţii deosebit de vitrege. De obicei tocmai această simplitate le permite să ocupe medii atât de variate.

Răspândirea unui organism depinde foarte mult şi de răspândirea altor organisme, cu care se hrănesc sau a căror prezenţă le influenţează viaţa. Animalele de pradă nu pot trăi în medii lipsite de prăzi, paraziţii nu pot trăi în medii lipsite de gazde, care le asigură hrana.

În continuare vom prezenta câteva medii de viaţă, condiţiile specifice şi organismele care predomină în aceste medii.

Pădurile ecuatoriale

Poziţia pădurilor ecuatoriale este influenţată de poziţia ecuatorului şi anume de o parte şi de alta a acestuia. Limita geografică a răspândirii pădurilor ecuatoriale este paralela de 5°, atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică.

Ficus macrophylla în pădurea Cairns, Australia

Pădurile tropicale

Harta pădurilor tropicale

Răspândirea geografică a pădurilor tropicale

Pădurile tropicale sunt situate mai sus de cele două tropice. Vegetaţia şi fauna acestor păduri sunt asemănătoare cu cele ecuatoriale. 80% din vegetaţia regiunii este alcătuită din epifite (plante agăţătoare), precum orhideele şi lianele.

Pădurile de conifere

Pădurile de conifere sunt alcătuite din arbori asemănători bradului, precum molidul, tisa, zada, pinul etc. Aceşti arbori rămân verzi chiar şi în timpul iernii. În emisfera nordică aceste păduri cresc la altitudini mai mari de 55°, în emisfera sudică fiind prezente doar în zonele înalte. Fauna este reprezentată de urşi, căprioare, lupi etc.

Pădure de pini în Suedia

Pădurile de foioase

Pădurile de foioase sunt alcătuite din arbori ale căror frunze cad iarna, precum fagul, teiul, arţarul, stejarul etc. Fauna este alcătuită din lupi, urşi, căprioare, veveriţe etc.

Pădure de foioase

Stepa

Stepa este o zonă de vegetaţie euro-asiatică alcătuită din plante ierboase, în special graminee. Fauna este reprezentată în special de rozătoare.  Solurile pe care se dezvoltă stepa sunt cernoziomurile, cele mai fertile soluri.

Stepa

Savana

Savana este o zonă de vegetaţie ierboasă specifică Africii. Sunt prezenţi unii arbori precum baobabul şi acacia. Fauna este bogată şi cuprinde lei, hiene, leoparzi, antilope, elefanţi, rinoceri etc.

Savana. Parcul naţional Tarangire, Tanzania

Tundra

Tundra ocupă zonele sub-arctice din extremitatea nordică a Europei, Asiei şi Americii de Nord. Flora este alcătuită din muşchi şi licheni. Fauna este reprezentată de lupul de tundră, ren, elan etc.

Tundra. Cerb din Alaska

Peşterile

Peşterile sunt ecosisteme importante, în ciuda condiţiilor vitrege. Principala caracteristică a peşterilor este lipsa luminii. Flora este inexistentă din cauza lipsei luminii, necesară în procesul de fotosinteză. Fauna este reprezentată de lilieci, peşti, crustacee, insecte etc., adaptate acestui mediu. Majoritatea animalelor care trăiesc aici sunt translucide şi lipsite de ochi (sau cu ochi reduşi). Ştiinţa care studiază viaţa din peşteri se numeşte biospeologie.

Peştera Milodon. Chile

Barierele de corali

Barierele de corali sunt structuri masive construite de către polipi de corali şi constituie medii de viaţă importante pentru diverse organisme. Ele se formează în apele oceanice calde şi puţin adânci. În recifele de corali trăiesc organisme diverse printre care peşti, crustacee, echinoderme, melci, scoici etc.

Credit imagini: Wikimedia Commons