Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Au fost descoperiţi neuronii ce reţin cronologia evenimentelor |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier |
| Scris de Scientia.Ro |
| Sâmbătă, 24 Octombrie 2009 17:16 |
|
O echipă de cercetători de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) condusă de profesorul Ann Graybiel afirmă, într-un articol publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences că a găsit răspunsul la această întrebare. Simplu spus, lucrurile stau în felul următor: neuroni cu funcţii în stabilirea cronologiei se activează în mod automat într-o ordine prestabilită, în acest fel punând un fel de "ştampilă de timp" pentru fiecare eveniment memorat. Nu este încă lămurit cum sunt produse aceste "ştampile" ori cum se creează aceea impresie a curgerii "timpului personal" (uneori pare că trece mai repede, alteori mai încet).
Sursa: aici. |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Să ne imaginăm următoarea situaţie: vă spălaţi pe dinţi, după care vă spălaţi faţa cu apă rece. Cum ştiţi după ce aţi terminat cele două activităţi pe care aţi făcut-o întâi? Poate părea simplu de răspuns, pentru că suntem obişnuiţi să ne putem aduce aminte uşor cronologia celor ce ni se întâmplă, dar, în fapt, întrebarea este una extrem de serioasă şi una dintre cele mai dificile pentru oamenii de ştiinţă.