Scientia

O echipă de cercetători de la Universitatea Oxford, condusă de către Gero Miesenböck, a reuşit "implantarea" unei amintiri false în creierul unei muşte. Experienţa traumatizantă, căci despre aşa ceva este vorba, a fost implantată prin manipularea directă a activităţii unor neuroni din creierul muştei. Studiul a fost publicat în numărul din 16 octombrie al revistei Cell.

Se ştia faptul că muştele posedă abilităţi cognitive de memorare, dar circuitele neuronale responsabile cu formarea amintirilor nu fuseseră identificate. Echipa de la Oxford a reuşit localizarea a 12 celule responsabile cu acest aspect. Aceste 12 celule sunt suficiente pentru îndeplinirea unui proces cognitiv destul de complex, şi anume asocierea unui anumit miros cu o experienţă senzorială neplăcută, precum un şoc electric. În esenţă, cu ajutorul acestor celule musca "învaţă" să evite un anumit miros.

Pentru a localiza neuronii responsabili cu formarea aşa-ziselor amintiri, echipa de la Oxford a folosit o metodă inventată chiar de cercetătorii conduşi de Miesenböck. Tehnica poartă numele de optogenetică şi constă în activarea unui impuls luminos care ajută la eliberarea unor molecule prezente în anumiţi neuroni, stimulându-se astfel activitatea acestora. Miesenböck a declarat că echipa sa, după ce iniţial a intuit care sunt părţile creierului muştei responsabile cu învăţarea, a reuşit să localizeze un circuit de 12 neuroni care, odată stimulaţi, au generat amintirea unui eveniment neplăcut care nu se întâmplase niciodată.