Scientia

Atitudinea ta faţă de alte persoane poate avea un efect major asupra sănătăţii tale. Singurătatea creşte riscul oricărui lucru de la atacuri de inimă la demenţă, depresie şi moarte, în timp ce oamenii care sunt mulţumiţi de viaţa lor socială dorm mai bine.

De asemenea, au un ritm de îmbătrânire mai scăzut şi răspund mai bine la vaccinuri. Efectul este atât de puternic, încât tratarea singurătăţii este la fel de benefică pentru sănătatea ta ca şi  renunţatul la fumat, susţine John Cacioppo de la Universitatea din Chicago, Illinois, care de-a lungul carierei sale a studiat efectele izolării sociale,

“Este probabil singura cea mai remarcabilă descoperire comportamentală din lume’’ susţine Charles Raison de la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, care studiază interacţiunile minte-corp. "Oamenii care au o viaţă socială bogată şi plăcută, care iniţiază relaţii nu se îmbolnăvesc şi trăiesc mai mult". Acest lucru se întâmplă, în parte, pentru că oamenii care sunt singuri, adesea, nu se îngrijesc bine, dar Cacioppo afirmă că mai  sunt implicate, în mod direct şi mecanisme fiziologice – înrudite, dar nu identice, cu efectele stresului.

La începutul anului Cacioppo relata că la persoanele singure genele implicate în semnalarea cortizolului (hormon care reglează activitatea sistemului imunitar) şi răspunsul inflamatoriu erau dereglate şi, de asemenea, acele celule ale sistemului imunitar importante în combaterea bacteriilor erau mai active.

El sugerează că organismul  nostru ar fi evoluat astfel încât în situaţiile de izolare socială acesta activează părţile sistemului imunitar implicate în vindecarea rănilor şi a infecţiilor bacteriene. O persoană izolată s-ar putea expune unui risc foarte mare de traumă fizică, în timp ce dacă s-ar afla într-un grup acest lucru ar putea favoriza reacţia sistemului imunitar necesare pentru combaterea virusurilor, care se răspândesc uşor între oamenii care interacţionează.

În mod crucial, aceste diferenţe se referă mai mult la cât de singuri cred oamenii că sunt, decât la actuala proporţie a reţelei lor sociale.. Acest lucru capătă sens din punct de vedere evolutiv, afirmă Cacioppo, deoarece să fii printre străini ostili poate fi la fel de periculos ca faptul de a  fi singur. Aşa că a pune capăt singurătăţii nu înseamnă a petrece mai mult timp cu oamenii. Cacioppo crede că totul constă în atitudinea noastră faţă de ceilalţi: oamenii singuri devin prea sensibili la ameninţările sociale şi ajung să-i vadă pe ceilalţi pericole posibile.

Într-o analiză a studiilor anterioare, publicată anul trecut, el a aflat că prin educarea acestei atitudinii se reduce singurătatea într-un mod mai eficient decât prin  a le  crea  oamenilor ocazii de interacţiune socială sau prin  predarea anumitor tehnici privind viaţa socială.

Dacă eşti mulţumit de viaţa ta socială, fie că ai unul sau doi prieteni apropiaţi sau mai mulţi, nu trebuie să te îngrijorezi. "Dar dacă  te simţi ameninţat de ceilalţi şi în acelaşi timp, ca şi cum ai fi singur pe lume, atunci este cazul să iei măsuri", afirmă Cacioppo.

Textul de mai sus este traducerea articolului Heal thyself: Trust people, publicat de NewScientist.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca