Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Tibetanii, adaptaţi genetic vieţii la înălţime |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Biologie |
| Scris de Răzvan Moldoveanu |
| Miercuri, 16 Noiembrie 2011 17:18 |
|
Studiul a fost publicat în Science Express şi a fost realizat de către oameni de ştiinţă de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii din Utah împreună cu cei de la Qinghai University Medical School din China. Conform raportului lor, populaţia tibetană a început să se adapteze genetic cu mii de ani în urmă, pentru a preveni policitemia. Acesta este un proces prin care organismul produce prea multe celule roşii, ca răspuns la privarea de oxigen, provocând şi alte anomalii de sănătate precum edem pulmonar şi cerebral sau hipertensiune arterială. Cercetătorii americani şi cei chinezi au observat că populaţiile din Tibet nu dezvoltă acest exces de celule roşii, de acest lucru fiind responsabil un grup de 10 gene. Două dintre acestea sunt direct asociate cu hemoglobina, o moleculă ce transportă oxigenul în sânge. Adaptări pentru traiul la mari înălţimi au mai fost observate la populaţii indigene din munţii Anzi din America de Sud şi la localnicii din regiunile muntoase din Etiopia, Africa. Cu toate acestea, doar tibetanii au dezvoltat aceste gene. Ei mai au, de asemenea, niveluri ridicate de acid nitric, o moleculă care ajută la transportul a mai mult oxigen în ţesuturi, prevenind policitemia. Cercetătorii mai cred că cele 10 gene specifice au determinat apariţia unor procese metabolice mai eficiente, fără a provoca exces de celule roşii în sânge. O înţelegere detaliată a acestor schimbări poate conduce la crearea de terapii pentru afecţiuni precum hipertensiunea, edemul pulmonar şi cerebral, maladii care afectează oamenii de pretutindeni. Însă obţinerea permisiunii de a desfăşura activităţi de cercetare în Tibet este destul de dificilă.
|
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Cercetătorii au identificat 10 gene care le permit populaţiilor tibetane să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. O înţelegere detaliată a acestor schimbări ar putea conduce la crearea de terapii pentru diverse afecţiuni cardio-respiratorii.