Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Celulele inimii se pot reînnoi |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Biologie |
| Scris de Camelia Uilecan |
| Marţi, 15 Noiembrie 2011 18:44 |
|
Cercetarea, condusă de Jonas Frisén de la Institutul Karolinska din Stockholm, s-a bazat pe analiza prezenţei sau absenţei radioizotopului carbon 14 în ADN-ul celulelor din inimă. În timpul Războiului Rece, radioizotopul carbon 14 a fost prezent în mediu în urma numeroaselor teste nucleare efectuate. Chiar dacă acestea au fost interzise şi oprite în 1963 printr-un tratat de interzicere a testelor nucleare, iar nivelul radiaţiilor a scăzut brusc, o anumită cantitate de izotopi radioactivi ai carbonului a rămas în mediu şi în organisme. Pentru că atunci când celulele se divid este nevoie de carbon pentru a crea ADN-ul, cercetătorii au căutat urme ale radioizotopului în celulele oamenilor care s-au născut înaintea primelor teste nucleare. Celulele care nu se divizaseră după naştere nu ar fi trebuit să conţină izotopul carbon 14. Dar Frisén şi colegii săi au descoperit urmele căutate (mostrele aparţinând oamenilor născuţi înainte de 1955 conţineau carbon 14 în ADN-ul celulelor muşchiului inimii, lucru ce indică faptul că izotopul fusese încorporat după naştere, la un moment ce a trebuit să coincidă cu formarea celulelor), ajungând astfel la concluzia că celulele inimii se mai divid şi după naştere. Având în vedere calculele oamenilor de ştiinţă, inima unei persoane de 20 de ani regenerează cam 1% din celule pe an. Această activitate se reduce, ajungând la aproximativ 0,4% la vârsta de 75 de ani. Asta înseamnă că o persoană de 50 de ani mai are în componenţa inimii doar 55% din celulele cu care s-a născut. Cercetările se află doar în prima fază, dar pot aduce mari beneficii pe viitor. Se speră să se poată fabrica un medicament care să se administreze celor care au diverse afecţiuni cardiace sau care au suferit un atac de cord, cu scopul de a-i ajuta să îşi regenereze muşchiul inimii. Oamenii de ştiinţă sunt optimişti în acest sens, având în vedere cele descoperite până acum.
Bibliografie: Science News. |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Chiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu aceleaşi celule ale inimii cu care ne naştem, se pare totuşi că lucrurile nu stau aşa şi