Scientia

Cutremurul din Tōhoku, ce a zguduit Japonia pe data de 11 martie 2011, a schimbat câmpul gravitaţional al Pământului destul de mult cât să afecteze orbitele sateliţilor. Citiţi în continuare detalii din unele studii efectuate pe această temă.

O echipă de cercetători de la MIT în domeniul ingineriei civile şi a mediului înconjurător a reuşit să elaboreze un model matematic ce explică de ce apa penetrează solul sub forma unor degete sau mici râuri şi nu de-a lungul unui câmp continuu.

Este 2080. Emisiile globale au atins maximul de intensitate acum câteva decenii, prea târziu pentru a împiedica temperaturile să crească cu mai mult de 2°C peste nivelurile preindustriale. Schimbarea climei a schimbat şi lumea. În continuare, un posibil scenariu ...

Analizând date climatice din 15 zone şi folosind 1,6 miliarde de înregistrări, în unele cazuri mergând în trecut până în anul 1800, un nou studiu de amploare arată că din anii '50 până în prezent temperatura globală medie a uscatului a crescut cu aproximativ 1^o Celsius.

Nu este deloc nouă ideea că o parte mai mult sau mai puţin importantă a apei de pe Pământ ar fi fost livrată de comete pe vremea când planeta noastră era foarte tânără. Dar astronomii cred ca au găsit şi o dovadă în sprijinul acestei ipoteze. Citiţi detalii în continuare.

O furtună solară majoră nu numai că ar afecta infrastructura Pământului, dar ar putea lăsa în urmă radiaţii capabile să oprească sateliţii pentru ani de zile. Fenomenul ar putea da naştere la radiaţii care ar persista pe orbita joasă a Terrei, dezactivând sateliţii timp de 10 ani.

O mare parte din atracţia aurului vine de la raritatea sa. Chiar şi asa, este de 1000 de ori mai abundent pe Pământ decât ar trebui să fie. Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au acum o explicaţie pentru acest fenomen: aurul provine din spaţiu.

Staţia Spaţială Internaţională ar putea rămâne fără echipaj spre sfârşitul acestui an. NASA împreună cu agenţia spaţială rusă ar putea părăsi temporar Staţia Spaţială Internaţională începând cu luna noiembrie, conform unui anunţ de săptămâna trecută.

Toată lumea cunoaşte cea mai eficientă cale de a întâmpina un asteroid periculos – se numeşte Bruce Willis. Dar ce ar fi dacă asteroidul cu pricina nu s-ar afla pe o rută de coliziune cu Terra şi am dori mai degrabă să îl studiem, decât să îl distrugem?

Poate încălzirea globală să ducă la o intervenţie extraterestră? Cercetătorii spun că da! Scăparea de sub control a creşterii nivelului gazelor de seră în atmosfera terestră pot duce la distrugerea speciei umane, dar nu aşa cum am putea noi crede că s-ar putea întâmpla.

Pe canalul YouTube al ReelNASA au fost postate imagini impresionante cu uraganul Irene. Se poate observa cu uşurinţă dimensiunea colosală a masei de aer care se îndreaptă spre nord-estul SUA. Itinerarul uraganului poate fi văzut în cel de-al doilea clip.

Cel mai recent raport global asupra climatului a eşuat în a surprinde schimbările mediului arctic, susţin cercetătorii MIT. Zona arctică, un mozaic de oceane, gheţari şi cele mai nordice zone ale câtorva ţări, este un loc pe care majoritatea dintre noi nu îl vom vedea niciodată.

Dezbaterile pe teme legate de schimbările climatice au degenerat în Australia în ameninţări cu moartea şi insulte de cea mai joasă speţă. Ştiinţa autentică nu mai contează. Citiţi în continuare o analiză detaliată pe tema politicii australiene în acest domeniu.

Un studiu al oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Bristol (Regatul Unit) arată că prin selectarea atentă a varietăţilor de plante agricole cultivate, mare parte din Europa şi America de Nord ar putea avea vara temperaturi mai mici cu până la un grad.

Un nou studiu arată că Pământul ar putea fi străbătut de găuri negre microscopice tot timpul, fără a suferi de pe urma acestui fenomen. O astfel de mini-gaură neagră ar avea o masă de câteva mii de tone, iar dimensiunea sa ar fi mai mică decât a unui atom.

S-a făcut ceva caz în mass-media pe subiectul superlunii de astăzi, 19 martie 2011. Dar cum stau lucrurile de fapt? Este "evenimentul" aproprierii Lunii faţă de Pământ unul fără precedent? S-a mai întâmplat în trecut? Dacă da, care au fost efectele?

În fiecare lună, NCDC (National Climatic Data Center - Centrul Naţional de Informaţii Climatice) publică două evaluări, una naţională (pentru SUA) şi un globală, privind clima lunii precedente. Ce spun cifrele despre ultimele luni? Citiţi detalii în continuare.

Un studiu realizat de o echipă multinaţională sugerează că spre sfârşitul ultimei ere glaciare a avut loc o mare reorganizare a sistemului de curenţi oceanici din Pacificul de Nord, cu efecte considerabile în ceea ce priveşte modul în care s-a autoreglat clima pentru a se reîncălzi. Comentarii ()

La începutul lunii februarie a avut loc ciocnirea dintre aisbergul B-9B, lung de aproape 100 de kilometri şi o protuberanţă a gheţarului Hertz din Antarctica de Est. Ciocnirea a dus la desprinderea unei părţi enorme din gheţar, aşa cum se poate observa din imagini, creând un nou aisberg, denumit de cercetători C-28 (a fost denumit astfel, întrucât este cel de-al 28-lea aisberg care se formează prin desprindere din sectorul din Antarctica ce se află în vecinătatea Australiei). Comentarii ()

Veche de 80 de ani, ipoteza cea mai răspândită cu privire la originea vieţii pe Terra foloseşte drept concept de bază un fel de "supă primordială" în care compuşi chimici s-ar fi combinat după un anumit mecanism - necunoscut - şi ar fi dat astfel naştere vieţii. Punctul de plecare al teoriei este ipoteza propusă în 1929 de către biochimistul B.S. Haldane, care sugerase că în urmă cu milioane de ani atmosfera terestră nu conţinea oxigen, iar compuşii organici s-ar fi putut dezvolta din simple molecule doar sub acţiunea unei surse puternice de energie, ca radiaţia ultravioletă ori fulgerele. Deşi fără prea multe confirmări practice, ideea introdusă de Haldane s-a înrădăcinat, iar conceptul de supă primordială a rămas unul central în teoriile universal acceptate despre apariţia vieţii.