Scientia

Antimateria este alcătuită din particule care au caracteristici similare din anumite puncte de vedere, dar opuse din altele caracteristicilor particulelor de materie obişnuită. Citiţi acest articol pentru a înţelege diferenţa dintre materie şi antimaterie.

Consideraţi această analogie: săpaţi o groapă şi faceţi o colină cu pământul pe care l-aţi excavat. Groapa şi colina au caracteristici similare, dar opuse dintr-un alt punct de vedere - volumul pământului din care este construită colina şi cel al gropii de unde pământul a fost înlăturat.

Pentru particule, proprietăţi precum sarcina electrică sunt opuse celor ale antiparticulelor pereche - una pozitivă, alta negativă. De asemenea, antimateria va anihila materia corespunzătoare ei cu o degajare de energie, aşa cum dealul va umple groapa, lăsând în urmă nici deal, nici groapă.

Credit: Sandbox Studio

Universul pare să nu conţină cantităţi semnificative de antimaterie, în ciuda aşteptărilor că ambele ar trebui să fi fost create în mod egal în timpul Big Bang-ului. Aşadar, unde s-a dus toată antimateria? O posibilă explicaţie ar putea fi o subtilă şi neaşteptată diferenţă între proprietăţile materiei şi antimateriei, cauzând un mic exces de materie care a supravieţuit cataclismului iniţial al anihilării materie-antimaterie.

Cei care fac experimente la CERN, Fermilab, SLAC şi KEK produc antimaterie în acceleratoare de particule pentru a căuta şi a studia această diferenţă. Antimateria are şi aplicaţii practice medicale, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni - scanările PET. Dar deoarece producerea de antimaterie, chiar şi în cantităţi minuscule, este un procedeu foarte dificil, din nefericire antimateria nu va propulsa vreodată în viitor o navă spaţială Enterprise.

Textul de mai sus reprezintă traducerea, cu acordul editorului, a articolului Antimatter (SymmetryMagazine), de Michael Doser.
Traducător: Mihnea Maftei.