Scientia

Probabil aţi auzit de efectul placebo. Dar ce ştiţi despre efectul nocebo? Dacă efectul Placebo vă poate ajuta ca prin simpla încredere în eficacitatea unei pastile să vă îmbunătăţiţi starea de sănătate, efectul nocebo, dimpotrivă, vă distruge în lipsa unor cauze reale...

În anii '70 unui om i s-a spus că avea cancer la ficat în stare avansată. Omul a murit în câteva luni. La autopsie s-a văzut că acesta avea o tumoră, dar că aceasta era mică şi în niciun caz nu putea fi cauza morţii. Care este cauza morţii omului? Cel mai probabil diagnosticul doctorului este cel care l-a omorât pe bietul nostru pacient...

Acesta este, aşadar, efectul nocebo, adică simpla încredinţare a unei persoane că suferă de o anumită boală o poate duce pe aceasta să se comporte ca şi cum realmente ar fi bolnavă, în unele cazuri, în care presupusa boală este fatală, ducând chiar la deces.

În anii '90 doctorii au identificat un grup de femei care erau de patru ori mai expuse riscului de a muri de o boală a inimii. Singurul lucru comun al acestor femei era acela că ele credeau că sunt predispuse la afecţiuni grave ale inimii.

Efectul placebo

Mulţi dintre noi au auzit de efectul placebo. În ce constă efectul placebo? Să zicem că v-aţi ars pe o suprafaţă destul de mare la mână. Vă duceţi la doctor cu dureri cumplite. Acesta vă spune că are medicamentaţia potrivită care vă va ameliora situaţia în câteva minute şi vă unge pe rană cu o cremă. Deloc surprinzător, nu?, în câteva minute durerile se reduc simţitor: crema minune a funcţionat. După câteva săptămâni, când vă întoarceţi pentru un control la medic, aflaţi că acea cremă era complet inofensivă, neavând nici un ingredient care să combată arsurile: a fost o cremă placebo.

Efectul nocebo

Efectul nocebo este, aşadar, opusul efectului placebo. În limba latină "nocebo" înseamnă "a răni, a face rău". O trecere în revistă rapidă a studiilor privitoare la efectul nocebo arată că etimologia surprinde esenţa: efectul nocebo pare a fi biletul spre nebunie ori chiar spre moarte. Uneori câteva cuvinte sunt suficiente pentru a genera un răspuns organic devastator.

Într-unul dintre studiile efectuate asupra efectului nocebo unor studenţi li s-a spus că echipamentul de monitorizare pe care aceştia tocmai îl purtaseră pe cap pentru o vreme le va cauza dureri de cap. Două treimi dintre aceştia au afirmat la scurt timp că, într-adevăr, îi doare capul, deşi efectele adverse ale aparaturii nu existau în realitate, nefiind menţionate anterior. În mod similar, persoane cărora li s-a spus că aspirina le va provoca dureri de stomac au avut într-adevăr dureri de stomac.

Exemplele pot continua. Avertismentele despre efectele stresului ori ale insomniei provoacă la unii pacienţi depresii, oboseală, greaţă şi durere cronică. Aceia cărora li se spune că o oarecare procedură medicală este dureroasă afirmă că suferinţele au fost într-adevăr mari, în comparaţie cu pacienţii care au urmat aceeaşi procedură, dar  li s-a spus că durerea va fi moderată şi care, în consecinţă, nu s-au plâns la fel de mult despre durerile încercate.

Aşadar, pentru aceia care sunt victime virtuale ale efectului nocebo, fiecare apropiere de medic, cu avertismentele şi diagnosticele sale, reprezintă un potenţial pericol. Pe cât este de util pentru om efectul placebo, care pare că produce efecte organice fără alt ingredient decât credinţa că un anumit lucru aduce beneficii, pe atât de nociv pare a fi efectul nocebo, care, după câte se pare, poate ucide printr-un simplu diagnostic greşit.

Nici efectul placebo, nici efectul nocebo nu sunt pe deplin înţelese de cercetători, reprezentând unul dintre cele mai curioase mecanisme de funcţionare ale organismului uman.

Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre necunoscutele zilei din lumea ştiinţei, citiţi articolele Scientia dedicate subiectului, Întrebări esenţiale - ce nu ştim încă.

Articolul este bazat pe acest material şi este guvernat de principiile Creative Commons License.