Scientia

Acum puţin timp, se difuza la Televiziunea Britanică o reclamă şocantă, care utiliza un material filmat cu încetinitorul pentru a ilustra urmările sângeroase şi leziunile grave rezultate în urma unui accident auto. Şoferul băuse. Sunt eficiente astfel de mesaje?

Folosirea acestui tip de tehnici de înspăimântare împotriva condusului sub influenţa băuturilor alcoolice şi a altor probleme de sănătate are sens, cel puţin la nivel intuitiv. Cei care iniţiază campaniile vor să-ţi atragă atenţia şi să demonstreze gravitatea consecinţelor, în cazul în care mesajul lor nu este luat în seamă. Cu toate acestea, un nou studiu vine cu surprinzătoarea concluzie că, pentru o parte a populaţiei, aceste tehnici pot avea efecte inverse, diminuând de fapt eficienţa mesajului.

Steffen Nestler şi Boris Egloff au rugat 297 de participanţi, dintre care 229 erau femei cu vârsta medie de 35 de ani, să citească una din versiunile unui reportaj fictiv dintr-un jurnal medical. Acesta vorbea despre un studiu care arăta legătura dintre consumul de cafeină şi o boală gastro-intestinală fictivă, numită ”Xyelinenteritis”. Una dintre versiuni era foarte înfricoşătoare, evidenţiind legătura dintre ”Xyelinenteritis” şi cancer şi afirmând că grupa de vârstă căreia îi aparţineau participanţii era în mod special vulnerabilă. Cealaltă versiune era mai blândă şi omitea aceste două detalii. Ambele versiuni ale articolului se încheiau cu recomandarea ca cititorii să reducă gradul de consum al cafeinei.

Înainte de a evalua reacţia participanţilor la articol şi la recomandarea din cadrul acestuia, cercetătorii i-au testat pe o scală a ”evitării cognitive”. Oamenii care obţineau scoruri mai mari pentru această latură a personalităţii răspund la ameninţări cu tehnici de evitare, cum ar fi distragerea atenţiei, negarea ameninţării sau tentativa de a se convinge că ei nu sunt vulnerabili.

Descoperirea cheie este aceea că participanţii care au avut scoruri mari ale evitării cognitive chiar au evaluat ameninţarea  Xyelinenteritisului ca fiind mai puţin serioasă după ce au citit varianta înfricoşătoare a articolului, în comparaţie cu cea mai blândă. Ma mult, după ce au citit versiunea înfricoşătoare, ei au fost mai puţin impresionaţi de sfatul de a reduce consumul de cafeină şi au afirmat într-o mai mică măsură că plănuiesc să micşoreze consumul acesteia.

Pe de altă parte, participanţii cu scoruri mari la evitare cognitivă au fost mai receptivi la articolul blând decât cei cu scoruri mici. Cu alte cuvinte, pentru persoanele care utilizează tehnica evitării cognitive, mesajele înfricoşătoare legate de sănătate pot chiar să aibă consecinţe nefaste.

”Practic, rezultatele noastre sugerează că, în loc să le oferim tuturor indivizilor aceleaşi mesaje referitoare la anumite ameninţări, acestea ar trebui să fie transmise în concordanţă cu trăsăturile lor individuale”, au spus Nestler şi Egloff. ”Astfel, descoperirile prezente corespund literaturii tot mai populare ce recomandă ajustarea intenţiilor în funcţie de caracteristicile individuale şi evidenţiază rolul diferenţelor individuale atunci când sunt utilizate mesaje înfricoşătoare.”

Textul reprezintă traducerea articolului Scary health messages can backfire, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul editorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache