Scientia

Indiferent de sex, persoanele care aruncă lucruri atunci când sunt furioase au şanse mai mari să fie percepute ca fiind bărbaţi, iar cele care aruncă lucruri atunci când sunt triste au şanse mai mari să fie percepute ca fiind femei. Detalii, în articolul următor.

Descoperirea făcută de Kerri Johnson şi echipa ei se sprijină pe studii asupra feţei, arătând faptul că oamenii au păreri stereotipe referitoare la sex şi emoţie, considerând furia o emoţie mai masculină şi tristeţea una mai feminină.

De exemplu, o femeie cu o expresie facială ambiguă are şanse mai mari să fie considerată tristă, în timp ce un bărbat cu o astfel de expresie este cel mai adesea considerat drept furios. Problema cu acest domeniu de cercetare este aceea că feţele bărbaţilor, cu sprâncene mai groase şi maxilare pătrăţoase, seamănă adesea cu expresia specifică furiei. Deci nu este complet clar dacă interpretările preconcepute asupra sexului şi emoţiilor faciale sunt bazate pe stereotipuri referitoare la sex sau dacă sunt influenţate de veritabile diferenţe între formele feţelor la cele două sexe.

Pentru noua cercetare, Johnson şi colegii ei au înregistrat 14 actori şi 15 actriţe aruncând o minge într-o găleată. Tehnologia de captare a mişcării a fost utilizată pentru a crea nişte indicatori cu ajutorul unor semne aşezate pe umărul, cotul, încheietura şi mâna fiecărui actor. Actorii au citit scurte paragrafe menite să le stârnească diferite emoţii înainte de fiecare aruncare – furios, neutru, fericit sau trist. Imaginile rezultate înfăţişau pur şi simplu mişcarea articulaţiilor principale ale aruncătorului, văzute ca nişte puncte albe pe un fundal negru.

O serie de cercetări implicând zeci de studenţi a confirmat faptul că aceştia erau capabili să privească indicatorii şi să determine cu oarecare acurateţe (până la 80% în anumite condiţii) sexul aruncătorului şi emoţia pe care o simţea. Dar, cel mai important, a existat o interacţiune clară sex/emoţie, în sensul că aruncătorii furioşi aveau şanse mai mari să fie luaţi drept bărbaţi, iar cei trişti drept femei. De fapt, în ceea ce priveşte aruncătoarele furioase, abilitatea de a stabili corect sexul se reducea la nimic mai mult decât ghicit, la fel cum se întâmpla şi în cazul aruncătorilor trişti.

Analizele şi investigaţiile ulterioare au confirmat faptul că această confuzie a existat din cauză că participanţii tindeau să evalueze aruncătorii furioşi ca fiind mai masculini (indiferent de sexul lor adevărat), iar pe cei trişti mai feminini.

O explicaţie alternativă pentru rezultate, una care nu se bazează pe stereotipuri -  aceea că atât aruncătorii trişti, cât şi femeile aruncătoare imprimă o viteză mai mică mingii - a fost scoasă din discuţie. Bărbaţii şi femeile din acest studiu n-au prezentat diferenţe la nivel de viteză a aruncării, iar asocierea sex/emoţie a rămas în picioare chiar şi după ce indicatorii au fost modificaţi astfel încât să redea aceeaşi viteză a aruncării pentru toate emoţiile. ”Cea mai probabilă explicaţie (pentru descoperiri) ”, au spus cercetătorii, ”este aceea că emoţiile sunt văzute ca fiind apanajul unui anumit sex şi au afectat astfel percepţia acestuia prin intermediul impresiilor de masculinitate/feminitate. ”

Textul reprezintă traducerea articolului Sad men throw like girls, or so people think - here's why, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul editorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache